Chinurile lui Sisif la privatizarea Hotelului Zarea! Șeful APP recunoaște: „Nu am fost pregătiți”

20 Oct. 2026, 21:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2026, 21:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Hotelul Zarea din centrul istoric al Chișinăului a rămas fără cumpărător, deși autoritățile l-au scos la privatizare pentru 106 milioane de lei, iar premierul Vasile Tofan a promovat anterior vânzarea imobilului printr-un stand-up realizat chiar în fața clădirii. Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, recunoaște că licitația nu a avut rezultatul așteptat și admite că instituția trebuie să se pregătească mai bine pentru următoarea tentativă de privatizare.

„Nu s-a vândut, nu este cel mai bun lucru”, a declarat Ion Dodon în cadrul emisiunii de la Moldova 1, referindu-se la eșecul procedurii de privatizare a hotelului.

Șeful APP a explicat că rezultatul poate fi pus inclusiv pe seama condițiilor mai puțin favorabile pentru investiții, însă a admis că autoritățile trebuie să își îmbunătățească modul în care pregătesc și promovează activele scoase la vânzare. Potrivit acestuia, o nouă licitație ar trebui precedată de o informare mai eficientă a potențialilor investitori.

Eșecul este cu atât mai vizibil cu cât privatizarea Hotelului Zarea beneficiase anterior de promovare la nivelul conducerii Guvernului. Premierul Vasile Tofan a realizat un stand-up în fața imobilului, prezentând oportunitatea de investiție și încercând să atragă atenția asupra proprietății de stat scoase la vânzare.

Cu toate acestea, promovarea publică nu s-a transformat într-o tranzacție, iar hotelul a rămas în proprietatea statului.

Un detaliu important este că viitorul cumpărător nu ar fi fost obligat să păstreze destinația hotelieră a clădirii. Potrivit directorului APP, condițiile privatizării ofereau investitorului libertatea de a decide cum să valorifice imobilul, inclusiv prin transformarea acestuia în spații de birouri sau într-un complex cu destinație mixtă.

„Oportunități, de fapt, acolo sunt destul de multe”, a afirmat Ion Dodon, subliniind că amplasarea proprietății și posibilitățile de reconversie ar putea reprezenta argumente importante pentru eventualii cumpărători.

Directorul APP a dat asigurări că instituția va avea o abordare mai activă la următoarea procedură de privatizare, astfel încât investitorii să cunoască mai bine potențialul economic al imobilului.

Între timp, datele financiare ale Hotelului Zarea arată o deteriorare puternică a profitabilității. Dacă în 2024 întreprinderea a raportat un profit de aproape 200.000 de lei, în 2025 câștigul a coborât la puțin peste 28.000 de lei. Astfel, profitul s-a redus cu aproximativ 86% într-un singur an.

Raportat la prețul de pornire de 106 milioane de lei, profitul anual al hotelului reprezintă doar o fracțiune infimă din valoarea cerută de stat. Totuși, această comparație nu reflectă neapărat valoarea economică a proprietății, întrucât prețul de privatizare poate fi influențat în principal de amplasarea și potențialul imobiliar al clădirii, nu doar de rezultatele activității hoteliere.

Ion Dodon consideră că performanțele financiare modeste demonstrează limitele administrării unor asemenea afaceri de către stat, într-un sector în care concurența privată este puternică.

„Asta ne arată nu faptul că acolo ar fi puține oportunități pentru mediul privat, ci, dimpotrivă, arată că statul nu este cel mai bun administrator și poate nici nu are ce căuta în acest mediu concurențial”, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice.

Deocamdată, autoritățile nu au anunțat, în informațiile prezentate, o dată concretă pentru reluarea licitației și nici dacă prețul de pornire de 106 milioane de lei va fi menținut sau revizuit.

Astfel, după promovarea publică făcută de premier și prima tentativă nereușită de privatizare, statul rămâne proprietarul unui hotel amplasat într-o zonă valoroasă a Capitalei, dar care generează un profit anual de numai câteva zeci de mii de lei.

 

 

21 Oct. 2026, 09:07
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 09:07 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova riscă să piardă oportunități importante de investiții dacă va continua să se promoveze pe piețele internaționale doar prin costurile reduse ale forței de muncă. Țara trebuie să renunțe la modelul concurenței bazate pe salarii mici și să atragă companii care creează produse și servicii cu valoare adăugată ridicată, susține Cornel Coșer, vicepreședintele Asociației Liderilor Serviciilor de Afaceri (ABSL Moldova), într-un interviu acordat publicației internaționale SeeNews.

Potrivit expertului, Republica Moldova nu poate concura de la egal la egal cu piețe mult mai mari, precum România, Bulgaria sau Serbia, în atragerea proiectelor de externalizare care necesită mii de angajați. În schimb, avantajul țării constă în capacitatea de a oferi servicii specializate, competențe digitale și flexibilitate pentru companiile internaționale.

„Aș poziționa Moldova orientându-mă mai degrabă către indicatorul valorii pe angajat decât doar către costurile pe angajat”, a declarat Cornel Coșer.

Expertul consideră că Republica Moldova trebuie să se concentreze pe atragerea proiectelor mici și mijlocii, dar cu valoare economică ridicată, în care firmele locale pot combina cunoștințele tehnice, competențele lingvistice și apropierea geografică de piețele europene.

Una dintre principalele limite este dimensiunea pieței muncii. În trimestrul II al anului 2026, populația economic activă a Republicii Moldova era de aproximativ 926.900 de persoane. Acest lucru reduce posibilitatea de a atrage proiecte de externalizare de mari dimensiuni, care necesită angajarea simultană a câtorva mii de specialiști.

În schimb, Coșer vede oportunități în dezvoltarea de software, securitatea cibernetică, analiza datelor, inteligența artificială, consultanța tehnologică și proiectarea produselor digitale.

Potențial există și în sectorul financiar, contabilitate, administrarea salariilor, resurse umane, achiziții și servicii de conformitate. Totuși, pentru a obține venituri mai mari, companiile moldovenești trebuie să treacă de la operațiuni repetitive la activități complexe, care presupun analiză, consultanță și luarea deciziilor.

În opinia expertului, viitorul nu mai aparține firmelor care doar introduc date sau procesează facturi pentru clienți străini, ci celor care pot automatiza procese, analiza informații, dezvolta produse și furniza soluții tehnologice adaptate unor industrii concrete.

Datele salariale arată deja o diferență considerabilă între sectoarele economiei. În trimestrul II din 2026, salariul mediu brut lunar la nivel național a constituit 16.896 de lei, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În sectorul informațiilor și comunicațiilor, salariul mediu brut a ajuns la 41.010 lei, adică de aproximativ 2,4 ori mai mult decât media națională. În activitățile financiare și de asigurări, acesta a constituit 31.451 de lei, cu aproximativ 86% peste media pe economie.

„Răspunsul strategic nu poate fi menținerea salariilor la un nivel scăzut. Dimpotrivă, este necesară creșterea productivității și a valorii create de fiecare angajat”, a subliniat Cornel Coșer.

Sectorul serviciilor a devenit deja una dintre principalele surse de venituri externe pentru economia Republicii Moldova. Potrivit datelor prezentate de Agenția de Investiții, exporturile de servicii au însumat 2,835 miliarde de euro în 2025, generând un excedent comercial de aproximativ 918 milioane de euro.

Din această sumă, 743 de milioane de euro au provenit din exporturile de servicii informatice, echivalentul a aproximativ 4,1% din produsul intern brut. Excedentul comercial înregistrat doar în această categorie a ajuns la 634 de milioane de euro.

În acest context, Coșer consideră că Republica Moldova trebuie să își schimbe mesajul adresat investitorilor: nu să promită cea mai ieftină forță de muncă, ci servicii specializate, productivitate mai mare și capacitatea de a livra soluții tehnologice competitive pe piața europeană.