Cine vrea să jefuiască Moldova? Licitația centralelor de cogenerare, deturnată spre oferte cu 40% mai scumpe

Procedura de licitație pentru instalarea centralelor de cogenerare de înaltă eficiență la CT Vest și CET Sursa 3, o investiție de peste 81 milioane de euro din cadrul proiectului PIESACET-2 — a ajuns într-un moment complicat. În timp ce mai mulți participanți acuză trucarea licitației și excluderea abuzivă a unor ofertanți, Ministerul Energiei confirmă oficial că statul nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs, iar Banca Mondială trimite la Chișinău o misiune energetică în perioada 24–27 noiembrie 2025 pentru clarificări urgente.

Proiectul, finanțat de Banca Mondială prin BIRD și gestionat de UCIPE, vizează instalarea unor motoare de cogenerare la CT Vest și CET Sursa 3, precum și modernizarea rețelelor de transformare și distribuție. Valoarea totală a pachetului este de 92 milioane de euro, din care componenta de cogenerare reprezintă 81 milioane de euro. Prima licitație internațională a fost lansată în 2023, însă anulată în 2024; o procedură nouă a fost deschisă la finalul anului 2024, după revizuirea documentației.

La licitație s-au înscris patru companii: BCC Group (Azerbaidjan), consorțiul condus de Iltechno (Turcia), Onur Group (Turcia) și Synergy Construct (Ungaria). Ulterior, UCIPE a descalificat BCC Group și Synergy Construct, invocând motive procedurale. În cazul BCC Group, decizia s-a bazat pe o presupusă neconformitate a documentului Bid Security, deși compania susține că a respectat exact indicațiile UCIPE — inclusiv formula privind valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025, dată comunicată chiar de autorități.

Rămase în concurs, ofertele liderilor turci au ridicat semne de întrebare: Iltechno a înaintat un preț de 111,5 milioane euro, iar Onur Group — 114 milioane euro. Diferența față de valoarea estimată a proiectului (81 milioane euro) și față de oferta BCC Group — 75,5 milioane euro, care nu a fost deschisă oficial, dar a fost comunicată în corespondența cu autoritățile — conturează o posibilă supralicitate de aproximativ 36 milioane euro.

Într-o adresare oficială emisă pe 17 octombrie 2025, Ministerul Energiei confirmă că statul nu poate susține prețurile ofertate de companiile rămase în licitație, precizând că acestea „depășesc semnificativ limitele bugetare stabilite” și că procedura trebuie reevaluată pentru a asigura eficiența financiară și sustenabilitatea proiectului. Totodată, ministerul recunoaște existența sesizărilor venite din partea ofertanților eliminați, care contestă deciziile UCIPE, și notează că un preț atât de ridicat ar pune în pericol capacitatea Republicii Moldova de a implementa proiecte energetice strategice.

Presa economică și surse din sector avertizează că o eventuală atribuire a contractului la un preț majorat cu peste 36 milioane euro ar genera un prejudiciu substanțial bugetului de stat, estimat la circa 700 milioane lei.

În paralel, Banca Mondială a anunțat o misiune la Chișinău între 24 și 27 noiembrie 2025, cu obiectivul de a discuta situația proiectului, acoperirea eventualului deficit de finanțare, etapele licitației controversate și pregătirea sectorului energetic pentru iarnă. Reprezentanții Băncii Mondiale urmează să prezinte și rezultatele modelului financiar actualizat pentru Termoelectrica, dar și recomandări pentru continuarea proiectului.

La sfârșitul săptămânii trecute, redacția BANI.MD a transmis ministrului Energiei, Dorin Junghietu, un set de patru întrebări referitoare la licitația pentru centralele de cogenerare de la Termoelectrica. Astăzi, 24 noiembrie, redacția a revenit cu un nou mesaj, iar ministrul ne-a direcționat către echipa de comunicare. În consecință, întrebările au fost expediate serviciului de comunicare al ministerului.

Întrebările adresate sunt următoarele:

Cum explică Ministerul diferența de peste 36 milioane de euro dintre prețul estimat (81 milioane euro) și ofertele rămase în concurs (111,5–114 milioane euro) pentru proiectul centralelor de cogenerare de la Termoelectrica?
Consideră Ministerul Energiei că această diferență reprezintă un risc substanțial de prejudiciu pentru bugetul de stat?
A fost solicitată o expertiză tehnică independentă pentru a determina dacă ofertele companiilor turcești sunt justificate sau artificial umflate?
Ministerul afirmă că statul „nu-și poate permite” aceste prețuri. Care este, în acest context, motivul pentru care licitația nu a fost suspendată imediat?

Redacția BANI.MD va publica răspunsurile Ministerului Energiei imediat ce acestea vor fi furnizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cogenerare #termoelectrica #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania aeriană Polaris și-a completat flota cu primul său avion de tip Airbus A321, înmatriculat în Republica Moldova cu indicativul ER-PAG. Informațiile au fost publicate de pagina specializată în aviație Runway 08, care prezintă istoricul aeronavei și traseul acesteia prin mai multe companii aeriene europene.

Potrivit sursei, aeronava este un Airbus A321-211, cu numărul de serie MSN 1932, care a efectuat primul zbor pe 24 februarie 2003, sub înmatricularea de test D-AVXB. Astfel, avionul are o vechime de peste 23 de ani.

Aeronava este echipată cu două motoare CFMI CFM56-5B3/P și are o configurație de 220 de locuri.

„De-a lungul timpului, Airbusul A321 a operat pentru mai multe companii aeriene cunoscute din Europa. Acesta a fost livrat inițial către MyTravel Airways AS din Danemarca, în martie 2003, fiind ulterior preluat de Thomas Cook Airlines Scandinavia și, mai târziu, de Sunclass Airlines. În iulie 2024, aeronava a intrat în flota operatorului bulgar Fly2Sky, unde a efectuat inclusiv zboruri în regim de wet-lease pentru companii precum Arkia și SkyUp Europe. În prezent, avionul operează sub pavilion moldovenesc pentru compania Polaris”, se arată în postarea celor de la Runway08.

Contactă de de BANI.MD, Irina Bodolică, șefa serviciului de presă de la Autoritatea Aeronautică Civilă susține: „Compania Polaris este în proces de certificare. Este vorba despre o permisiune de zbor pentru repoziționarea aeronavei recent înmatriculată. Zborul este necomercial și se desfășoară în conformitate cu cerințele in vigoare aplicabile”.

Apariția noului operator pe piața aviației din Republica Moldova a generat, în ultimele luni, dezbateri cu privire la structura acționariatului companiei.

La începutul lunii iulie, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, declara că nu cunoaște cine se află în spatele companiei. El a precizat însă că autoritățile au solicitat dezvăluirea beneficiarului final al operatorului, iar compania are la dispoziție 90 de zile pentru a prezenta informațiile cerute de stat.

Potrivit informațiilor consultate anterior de BANI.MD, Polaris Aviation Group SRL este deținută în proporție de 50% de Anatolie Damașchin, în timp ce câte 25% revin lui Gicu Răducan, fiul ministrului Dezvoltării Regionale, Marcel Răducan, și lui Guram Gvedașvili, care exercită și funcția de administrator al companiei.