Componența CNESP va fi modificată. Cine va face parte

Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege privind modificarea componenței Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP).

Conform noului proiect, 50% dintre membri vor fi reprezentanți ai Guvernului și ai structurilor subordonate Guvernului, care vor fi responsabili de monitorizarea și combaterea unei urgențe în sănătate publică. Ceilalți 50% vor fi specialiști în domeniul sănătății publice, reprezentanți ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Academiei de Științe a Moldovei, Școlii de Management în Sănătate Publică, directori ai instituțiilor medico-sanitare implicate în combaterea pandemiei (câte unul de la cele patru nivele), din societatea civilă și cu drept de vot consultativ reprezentanți ai organismelor internaționale.

Autorii proiectului, deputați din Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, susțin că, în prezent, componența Comisiei este una nereprezentativă, deoarece lipsesc epidemiologii, virusologii, oamenii de știință.

La moment, în componența comisiei este inclus un singur medic epidemiolog care, în același, timp ocupă funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și care nu poate de unul singur să vină cu cele mai bune soluții pentru combaterea pandemiei.

#reprezentanti #CNESP #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

293 de localități vor beneficia de elaborarea, actualizarea sau modernizarea planurilor urbanistice generale, după ce Guvernul a inclus aceste proiecte în Documentul unic de program pentru anii 2025–2027.

Autoritățile susțin că noile planuri urbanistice vor crea premise pentru o dezvoltare mai echilibrată a localităților, o organizare mai clară a infrastructurii sociale și o mai bună accesibilitate a serviciilor publice pentru populație. În același timp, existența unui plan urbanistic general este o condiție obligatorie pentru ca autoritățile locale să poată accesa fonduri de la bugetul de stat destinate altor investiții de infrastructură, precum rețelele de apă și canalizare, iluminatul public, drumurile locale, clădirile publice sau amenajarea parcurilor și zonelor sportive.

Valoarea totală a celor 293 de proiecte depășește 210 milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 208 milioane de lei vor fi alocate din Fondul național pentru dezvoltare regională și locală, iar peste 2,3 milioane de lei reprezintă contribuția autorităților administrației publice locale.

Proiectele sunt finanțate în cadrul Programului național „Satul European”, ediția a II-a, și susțin implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională 2022–2028. Selecția acestora a fost realizată în urma concursurilor organizate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

„Prin sprijinirea autorităților publice locale pentru elaborarea, actualizarea sau modernizarea planurilor urbanistice generale se va asigura o organizare spațială coerentă a localităților, iar sectorul public va putea interveni mai eficient pentru reducerea disparităților teritoriale. Acest lucru va contribui la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și la consolidarea coeziunii teritoriale”, menționează ministerul.

Finanțarea proiectelor urmează să fie realizată în anul 2026, în limita alocațiilor aprobate prin legea bugetului de stat și din alte surse neinterzise de legislație. Datele oficiale arată că, în prezent, majoritatea localităților din țară nu dispun de planuri urbanistice generale, fapt care a dus, în multe cazuri, la o dezvoltare neuniformă sau haotică.

Odată cu aprobarea celor 293 de proiecte ce vizează planurile urbanistice generale, numărul total al proiectelor de dezvoltare locală incluse în Documentul unic de program va ajunge la 1 771, pentru perioada 2025–2027.