Componența CNESP va fi modificată. Cine va face parte

Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege privind modificarea componenței Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP).

Conform noului proiect, 50% dintre membri vor fi reprezentanți ai Guvernului și ai structurilor subordonate Guvernului, care vor fi responsabili de monitorizarea și combaterea unei urgențe în sănătate publică. Ceilalți 50% vor fi specialiști în domeniul sănătății publice, reprezentanți ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Academiei de Științe a Moldovei, Școlii de Management în Sănătate Publică, directori ai instituțiilor medico-sanitare implicate în combaterea pandemiei (câte unul de la cele patru nivele), din societatea civilă și cu drept de vot consultativ reprezentanți ai organismelor internaționale.

Autorii proiectului, deputați din Partidul Platforma Demnitate și Adevăr, susțin că, în prezent, componența Comisiei este una nereprezentativă, deoarece lipsesc epidemiologii, virusologii, oamenii de știință.

La moment, în componența comisiei este inclus un singur medic epidemiolog care, în același, timp ocupă funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și care nu poate de unul singur să vină cu cele mai bune soluții pentru combaterea pandemiei.

#reprezentanti #CNESP #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Diplomata Corina Cojocaru a declarat, în cadrul emisiunii Consens național de la Realitatea TV, că vizita în Republica Moldova a lui Christopher Smith, asistent al secretarului de stat al Statelor Unite, ar avea în primul rând o miză economică, nu una strict politică.

Potrivit Corinei Cojocaru, Christopher Smith este un diplomat de carieră, cu o experiență îndelungată în cadrul Departamentul de Stat al SUA, iar deplasarea sa la Chișinău ar putea reprezenta „deschiderea unei prime portițe” pentru negocieri sensibile, aflate abia la început.

„Din punctul meu de vedere, miza acestei vizite sunt activele Lukoil din Republica Moldova, un subiect care probabil nu va fi comunicat deschis în presă, pentru că negocierile abia demarează”, a declarat diplomata.

Ea a reamintit că activele Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău – inclusiv depozitele și stațiile de alimentare – se află în prezent sub sechestre și sancțiuni internaționale. În urma unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale a Guvernului, aceste active ar urma să fie tranzacționate și ar putea deveni obiect al negocierilor cu partea americană.

În acest context, Cojocaru a făcut referire la compromisul recent dintre Lukoil și fondul de investiții american The Carlyle Group, care ar fi primit undă verde pentru a achiziționa activele Lukoil din mai multe țări, inclusiv din Republica Moldova, România și Bulgaria.

„Cred că miza este una pur economică. Aveam nevoie de această vizită la Chișinău pentru a ne spune ofurile, iar ele sunt destul de multe”, a subliniat diplomata.

Totodată, Corina Cojocaru a atras atenția asupra faptului că, în ultimii doi ani, iar mai ales în ultimul an, relațiile moldo-americane au cunoscut o stagnare vizibilă. Potrivit acesteia, Republica Moldova a ieșit parțial din prim-planul agendei bilaterale, fiind inclusă într-o categorie mai largă de state cu vizibilitate redusă în raport cu Washingtonul.

Terminalul petrolier de la aeroport a fost preluat de stat de Lukoil, care l-a deținut din anul 2025. Motivul invocat a neonorarea unor presupuse obligații investiționale asumate de către gigantul rus.