Crește consumul de îngrășăminte minerale în Uniunea Europeană. Cel mai mult le utilizează marii producători agricoli

Cantitatea de îngrăşăminte minerale (azot şi fosfor) folosită în producţia agricolă din Uniunea Europeană a ajuns la 11,2 milioane de tone în 2020, o creştere de 2,9% faţă de 2019 şi un avans de 8,1% comparativ cu 2010, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, în 2020, consumul de îngrăşăminte cu azot în agricultură s-a situat la un nivel estimat la zece milioane de tone în UE, similar cu nivelul mediu consumat între 2010 – 2019, în timp ce consumul de îngrăşăminte cu fosfor a fost mai ridicat decât media pe termen mediu, la 1,2 milioane de tone.

Ţările care sunt cei mai mari producători agricoli şi au cele mai mari suprafeţe agricole utilizate tind să folosească cel mai mult îngrăşămintele minerale în agricultură. În 2020, sectoarele agricole din Franţa, Germania, Polonia şi Spania au consumat între 1 – 2,1 milioane de tone îngrăşăminte cu azot şi între 0,1 – 0,2 milioane de tone îngrăşăminte cu fosfor.

Între 2010 şi 2020, folosirea îngrăşămintelor cu azot în agricultură a sporit în majoritatea statelor membre, cel mai semnificativ avans fiind în Bulgaria (83%), Ungaria (57,5%) şi România (53,4%).

Similar, în majoritatea statelor membre au fost raportate creşteri ale folosirii de îngrăşăminte cu fosfor, în special în Ungaria (142,2%), Bulgaria (102,1%) şi Letonia (99,4%).

Există şi unele state membre unde a scăzut consumul de de îngrăşăminte minerale (azot şi fosfor) între 2010 şi 2020. De exemplu, în Germania a scăzut consumul îngrăşăminte cu azot cu 12,6%, iar folosirea îngrăşămintelor cu fosfor a scăzut cu 50,9 în Ţările de Jos.

#ingrasaminte minerale #Agricultură #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele american Donald Trump a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin pentru reluarea livrărilor de motorină rusească pe piața mondială, după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a ignorat în repetate rânduri solicitările Washingtonului de a opri atacurile asupra rafinăriilor din Rusia. Dezvăluirea a fost făcută de publicația americană Axios, care citează un oficial al administrației SUA familiarizat direct cu negocierile.

Potrivit sursei, Trump i-a cerut de cel puțin șase ori lui Zelenski să înceteze loviturile asupra infrastructurii petroliere rusești, argumentând că acestea contribuie la creșterea prețurilor carburanților în Statele Unite. Refuzul Kievului ar fi determinat Casa Albă să negocieze direct cu Moscova pentru deblocarea exporturilor rusești de motorină.

Decizia a fost comunicată delegației ucrainene vineri, 9 octombrie, în timpul negocierilor de la Miami, care au durat aproximativ opt ore. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner le-au transmis oficialilor ucraineni că Trump urma să discute cu Putin și să relaxeze sancțiunile asupra exporturilor rusești de motorină.

„Zelenski interpretează greșit situația. Continuând să lovească rafinăriile rusești, el distruge bunăvoința pe care a construit-o în relația cu Trump în ultimele șase luni”, a declarat oficialul american citat de Axios.

Administrația Trump consideră că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au agravat criza de pe piața combustibililor, deja afectată de conflictul din Iran și de perturbarea lanțurilor internaționale de aprovizionare. Washingtonul insistă ca Ucraina să oprească unilateral aceste lovituri, fără să condiționeze decizia de încetarea bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene.

Poziția contrastează cu propunerea Kievului, care s-a declarat dispus să suspende atacurile asupra rafinăriilor rusești doar dacă Moscova încetează, la rândul ei, loviturile asupra centralelor electrice și a altor obiective energetice din Ucraina.

Tensiunile au escaladat după ce un oficial ucrainean a declarat pentru Axios că, în timpul întâlnirii de la Miami, Witkoff și Kushner ar fi avertizat că Trump ar putea suspenda furnizarea informațiilor de intelligence către Kiev dacă Ucraina continuă să ignore solicitările americane.

Un reprezentant al administrației SUA a negat însă existența unei asemenea amenințări, precizând că emisarii americani au subliniat statutul Statelor Unite de partener strategic al Ucrainei, inclusiv prin furnizarea de muniții și informații militare. În schimb, Washingtonul a transmis că acțiunile Kievului nu ar trebui să afecteze consumatorii americani.

Acordul anunțat de Trump prevede livrarea imediată a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmate de alte 500.000 de tone în noiembrie și un milion de tone ulterior. Președintele american a anunțat și livrări suplimentare, până la trei milioane de tone într-un interval scurt. Trezoreria SUA a emis o licență temporară care permite comercializarea motorinei rusești în condițiile stabilite de autoritățile americane.

Zelenski a condamnat dur înțelegerea dintre Washington și Moscova, calificând-o drept un semn de slăbiciune și un avantaj oferit Kremlinului.

„Permisiunea acordată Rusiei de a vinde produse petroliere este o investiție într-un război care trebuie încheiat, nu prelungit. Aceasta este o slăbiciune evidentă”, a declarat liderul ucrainean, avertizând că veniturile suplimentare ar putea permite Moscovei să-și finanțeze în continuare agresiunea militară.

Într-un interviu separat pentru Axios, Zelenski a afirmat că decizia lui Trump nu este nici corectă, nici onestă față de Ucraina, mai ales că negocierile pentru încheierea războiului continuau în paralel cu discuțiile dintre Washington și Moscova.

În pofida presiunilor americane, Kievul nu intenționează să renunțe la atacurile asupra infrastructurii petroliere rusești. Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru Financial Times că Ucraina va continua să utilizeze drone cu rază lungă de acțiune împotriva obiectivelor energetice ale Rusiei.

Miza este una majoră pentru ambele tabere. Atacurile ucrainene au afectat semnificativ capacitatea de rafinare a Rusiei, în timp ce reducerea disponibilității combustibililor pe piața internațională a alimentat scumpirile. Prin acordul cu Putin, Trump încearcă să majoreze oferta globală de motorină și să reducă presiunea asupra prețurilor, însă decizia riscă să adâncească tensiunile dintre Washington și Kiev.