Cum arată o zi din viaţa unui multimilionar „smart” de peste Prut

01 Apr. 2023, 19:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Apr. 2023, 19:31 // Actual //  bani.md

O zi din viaţa unui multimilionar român începe devreme, în jurul orei 6 sau 7 dimineaţa, scrie businessmagazin.ro.

Micul dejun este o masă importantă pentru cei bogaţi, Ziua este dedicată în mare parte afacerilor.

Multimilionarii români sunt implicaţi în diverse domenii de activitate, cum ar fi imobiliare, energie, telecomunicaţii, industrie, comerţ sau servicii, dar şi în televiziune, muzică şi sport.

Pentru relaxare, ei apelează la serviciile unor spa-uri sau saloane de înfrumuseţare, unde beneficiază de masaje şi tratamente faciale.
Seara este momentul în care multimilionarii români îşi permit să se distreze şi să îşi răsfeţe simţurile. Multimilionarii au o gamă variată de hobby-uri şi activităţi care le ocupă timpul liber şi le aduc satisfacţie.
Cum arată o zi din viaţa unui multimilionar din România.

Mulţi români se întreabă cum este să fii bogat într-o ţară ca România, unde nivelul de trai este încă scăzut pentru majoritatea populaţiei. Cum îşi petrec timpul cei care au averi de milioane sau chiar miliarde de euro?
Ce hobby-uri au, ce mănâncă, cu ce se îmbracă şi cum călătoresc?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, cu ajutorul lui BING AI, se poate reconstitui o zi tipică din viaţa unui multimilionar român, bazându-se pe informaţii publice sau pe mărturii ale unor persoane publice sau alte surse mondene, de la Cancan la Libertatea.
Desigur, nu există un model unic de viaţă pentru toţi cei bogaţi, dar sunt câteva elemente comune care pot oferi o imagine de ansamblu.

Dimineaţa
O zi din viaţa unui multimilionar român începe devreme, în jurul orei 6 sau 7 dimineaţa.

Mulţi dintre ei au obiceiul să îşi verifice telefonul mobil imediat ce se trezesc, pentru a citi mesajele şi mail-urile primite peste noapte.

Apoi, fac un duş rapid şi se pregătesc pentru micul dejun.

Micul dejun este o masă importantă pentru cei bogaţi, care îşi permit să mănânce alimente de calitate şi să bea sucuri naturale sau cafea de specialitate.

Unii preferă să ia micul dejun acasă, alţii la hotel sau la restaurant. De obicei, micul dejun este şi momentul în care îşi planifică agenda zilei şi discută cu partenerii de afaceri sau cu consilierii personali.

După micul dejun, multimilionarii români îşi aleg ţinuta pentru ziua respectivă.
Ei au garderobe impresionante, pline de haine şi accesorii de firmă, pe care le schimbă frecvent în funcţie de sezon sau de ocazie. De asemenea, ei au la dispoziţie maşini de lux sau chiar elicoptere pentru a se deplasa în oraş sau în afara lui.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Oct. 2026, 07:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Oct. 2026, 07:59 // Actual //  Ursu Victor

Uniunea Europeană discută o reformă a procesului decizional, care ar limita posibilitatea statelor membre de a bloca prin veto decizii cu privire la sancțiunile, încălcările fiscale și procesul de aderare a noilor țări. În locul unanimității, Bruxelles-ul propune extinderea utilizării votului cu majoritate calificată.

Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, a declarat pentru The Guardian că UE are nevoie de mecanisme de decizie mai rapide și mai eficiente, inclusiv pentru a evita situațiile în care un singur stat poate bloca decizii susținute de restul membrilor Uniunii.

„Gata cu Viktor Orbán”, a declarat Kos, făcând referire la situațiile în care Budapesta a folosit dreptul de veto în negocierile europene, inclusiv în privința sancțiunilor împotriva Rusiei.

Potrivit comisarului, Uniunea are nevoie și de instrumente mai operative decât mecanismul prevăzut de articolul 7 al Tratatului UE, care permite inclusiv suspendarea anumitor drepturi ale unui stat membru în cazul încălcării grave a valorilor europene.

„Propunerea noastră este să facem procesul decizional mai eficient. Propunem o utilizare mai largă a votului cu majoritate calificată, ceea ce nu este ceva nou. Noutatea constă în faptul că propunem reducerea numărului de decizii care necesită unanimitate chiar în procesul de aderare a noilor state la Uniune”, a explicat Marta Kos.

Conform formulei discutate, unanimitatea celor 27 de state membre ar urma să fie păstrată pentru două momente-cheie ale aderării: lansarea procesului și decizia finală privind admiterea unui nou stat în UE. Pentru o parte dintre deciziile intermediare din procesul de aderare ar putea fi suficient votul majorității calificate.

O asemenea schimbare este importantă și pentru statele candidate, inclusiv Republica Moldova, deoarece ar reduce posibilitatea ca un singur stat membru să blocheze anumite etape intermediare ale negocierilor de aderare.

Reforma nu poate însă intra în vigoare automat. Modificările propuse trebuie să parcurgă procedurile europene necesare și, paradoxal, schimbarea regulilor care limitează unanimitatea are nevoie ea însăși de acordul statelor membre.

Discuțiile privind restrângerea utilizării veto-ului s-au intensificat în ultimele luni. În septembrie, 11 state membre ale UE, printre care Franța, Germania, Spania, Țările de Jos și Suedia, au cerut analizarea unei treceri mai largi de la unanimitate la majoritatea calificată în domeniul politicii externe.

Statele respective au susținut și utilizarea mai frecventă a „abținerii constructive”, mecanism prin care o țară poate să nu susțină o anumită decizie fără să o blocheze pentru toate celelalte state membre.