Cum arată o zi din viaţa unui multimilionar „smart” de peste Prut

O zi din viaţa unui multimilionar român începe devreme, în jurul orei 6 sau 7 dimineaţa, scrie businessmagazin.ro.

Micul dejun este o masă importantă pentru cei bogaţi, Ziua este dedicată în mare parte afacerilor.

Multimilionarii români sunt implicaţi în diverse domenii de activitate, cum ar fi imobiliare, energie, telecomunicaţii, industrie, comerţ sau servicii, dar şi în televiziune, muzică şi sport.

Pentru relaxare, ei apelează la serviciile unor spa-uri sau saloane de înfrumuseţare, unde beneficiază de masaje şi tratamente faciale.
Seara este momentul în care multimilionarii români îşi permit să se distreze şi să îşi răsfeţe simţurile. Multimilionarii au o gamă variată de hobby-uri şi activităţi care le ocupă timpul liber şi le aduc satisfacţie.
Cum arată o zi din viaţa unui multimilionar din România.

Mulţi români se întreabă cum este să fii bogat într-o ţară ca România, unde nivelul de trai este încă scăzut pentru majoritatea populaţiei. Cum îşi petrec timpul cei care au averi de milioane sau chiar miliarde de euro?
Ce hobby-uri au, ce mănâncă, cu ce se îmbracă şi cum călătoresc?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, cu ajutorul lui BING AI, se poate reconstitui o zi tipică din viaţa unui multimilionar român, bazându-se pe informaţii publice sau pe mărturii ale unor persoane publice sau alte surse mondene, de la Cancan la Libertatea.
Desigur, nu există un model unic de viaţă pentru toţi cei bogaţi, dar sunt câteva elemente comune care pot oferi o imagine de ansamblu.

Dimineaţa
O zi din viaţa unui multimilionar român începe devreme, în jurul orei 6 sau 7 dimineaţa.

Mulţi dintre ei au obiceiul să îşi verifice telefonul mobil imediat ce se trezesc, pentru a citi mesajele şi mail-urile primite peste noapte.

Apoi, fac un duş rapid şi se pregătesc pentru micul dejun.

Micul dejun este o masă importantă pentru cei bogaţi, care îşi permit să mănânce alimente de calitate şi să bea sucuri naturale sau cafea de specialitate.

Unii preferă să ia micul dejun acasă, alţii la hotel sau la restaurant. De obicei, micul dejun este şi momentul în care îşi planifică agenda zilei şi discută cu partenerii de afaceri sau cu consilierii personali.

După micul dejun, multimilionarii români îşi aleg ţinuta pentru ziua respectivă.
Ei au garderobe impresionante, pline de haine şi accesorii de firmă, pe care le schimbă frecvent în funcţie de sezon sau de ocazie. De asemenea, ei au la dispoziţie maşini de lux sau chiar elicoptere pentru a se deplasa în oraş sau în afara lui.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tabiet #milionar #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat