Cum va arăta iarna moldovenilor fără gazul rusesc! Spînu: Pentru prima dată Moldova nu va consuma metan de la Gazprom

Pentru prima dată în istoria țării noastre, malul drept nu va consuma gaze livrate de Gazprom. Încă de anul trecut, am promis că vom face rezerve și vom găsi alternative pentru a nu mai fi dependenți de o singură sursă. Am reușit acest lucru, scrie, într-o postare pe Facebook, vicepremierul Andrei Spînu.

Pentru luna decembrie, SA Energocom, conform deciziei CSE, va vinde 100 mln m3 de gaz către MoldovaGaz, la prețul mediu de 1108,61 USD/mia de m3. Acest preț include toate costurile: costul de achiziție a gazului, costurile de transport și costurile de depozitare pe care le-a suportat Energocom. Suplimentar, Guvernul continuă să crească stocurile de gaz și pentru lunile următoare.

Deși gazul de la Energocom este mai scump față de cel cumpărat de la Gazprom (742 USD), ministrul Infrastructurii dă asigurări că tariful nu se va schimba. Cetățenii vor primi în continuare suport în factură și vom trece cu bine de această iarnă.

Guvernul Republicii Moldova a decis ca peste 90% din gazul pe care încă îl mai primește direct de la Gazprom să îl aloce Transnistriei, pentru alimentarea centralei de energie electrică Moldgres, care livrează electricitate Moldovei de Vest.

Obligația, potrivit autorităților, de a achita prețul către gigantul rus revine regiunii transnistrene. Partea de vest a Republicii Moldova (inclusiv Chișinăul) este alimentată cu gaz cumpărat de pe piața liberă, și importat via România și Ucraina.

Gazul intrat în Europa, inclusiv Republica Moldova, deși este rusesc, este proprietatea unor companii și traderi internaționali, care au semnate contracte cu Gazprom.

Majorarea livrărilor prin Turk Stream arată însă că principala sursă a gazului suplimentar care tranzitează regiunea rămâne Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.