Cumperi plăcinte cu brânză, dar nu conțin brânză! Cum sunt amăgiți cumpărătorii

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) au verificat unitățile de producere a plăcintelor din țară. În rezultat s-a stabilit că o mare parte din agenți economici apelează la practici comerciale înșelătoare la etichetarea plăcintelor expuse spre comercializare. Astfel, aproximativ 80 % din produse denumite „Plăcinte cu brânză” nu conțin brânză proaspătă de vaci în calitate de umplutură.

Potrivit ANSA, plăcintele cu brânză conțin în amestec cu produse pe bază de grăsimi vegetale, care, fiind consumat în cantități excesive poate dăuna sănătății.

„În calitate de umplutură se utilizează un produs alimentar pe bază de grăsimi vegetale compus din ulei de palmier hidrogenat, ulei de soia, ulei de floarea soarelui cu adaos de lapte degresat, care după consistență doar imită brânza proaspătă de vaci. În aceste cazuri, au fost prelevate probe atât de umplutură cât și de plăcinte expuse spre comercializare”, anunță ANSA.

Rezultatele de laborator arată că în unele cazuri, conținutul de acizi grași trans în umplutură este excesiv de ridicat, și anume 51g/100g de grăsime, cantitate ce depășește de peste 25 ori limita stabilită la nivel European (2g/100g de grăsime). În plăcinte cel mai înalt conținut de acizi grași trans constatat, constituie 23 g/100g de grăsime, care la fel depășește nivelul European de 2g/100g.

În acest context, au fost emise prescripții de modificare a etichetei produselor în conformitate cu legislația în vigoare, astfel încât consumatorii să nu fie înșelați când aleg să procure un produs alimentar. Agenții economici care nu vor respecta modificările vor fi sancționați.

Potrivit ANSA, este interzisă utilizarea denumirii Plăcintă cu „brânză” pentru produsele a căror umplutură nu conțin brânză de vaci, sau conțin un amestec de brânză de vaci cu produs alimentar pe bază de grăsimi vegetale. De asemenea, agenții economici sunt obligați să indice lista tuturor produselor pe un afiş, anunţ sau în orice altă formă, fără riscul de confuzie pentru consumator.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Conținutul de acizi grași trans în produsele alimentare urmează în scurt timp să fie reglementată și în Republica Moldova. Astfel va permite inspectorilor ANSA să aplice măsurile restrictive de rigoare, care se pot solda chiar cu privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 3 luni la un an, pentru agenții economici care vor continua să plaseze pe piață produse alimentare periculoase pentru sănătatea consumatorilor.

La rândul lor, consumatorii sunt îndemnați să citească cu atenție eticheta produselor expuse spre comercializare și să solicite de la comercianți informații detaliate cu privire la lista ingredientelor utilizate la fabricarea produselor, iar în cazul în care depistează produse alimentare cu abateri de la prevederile legislației în domeniul alimentar, să depună petiție la Agenție.

Consumul de alimente bogate în acizi grași trans prezintă un risc major pentru sănătatea consumatorilor. Conform studiilor efectuate de Organizația Mondială a Sănătății un aport mare de acizi grași trans crește în mod semnificativ riscul de boli cardiace, mai mult decât orice alt nutriment cu număr de calorii similar.

#placinte cu branza #cumparatori #etichete #agenti economici #inselatorie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.

#parcuri eoliene #energie regenerabilă