Datorii la subvențiile fermierilor! Recean spune când vor fi stinse creanțele către agricultori

Datoria la plata subvențiilor către fermieri se cifrează la 900 de milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie urmează să fie debursată întreaga sumă, a declarat de la tribuna Parlamentului, Dorin Recean care prezintă rectificarea bugetului pentru anul 2023.

„Am crescut capacitatea de procesare a dosarelor la AIPA pentru a putea debursa întreaga sumă până la sfârșitul lunii iulie. Am suplimentat fondul de subvenționare cu 100 de milioane de lei pentru a compensa costurile la motorină și fertilizanți”, a punctat Recean.

Premierul a spus că în prezent se discută cu partenerii de dezvoltare pentru a achita diferența de costuri care se regăsește în costul produsului final.

Ultimele date ale AIPA relevă că în primele cinci luni ale anului, pe conturile agricultorilor au fost debursați peste 600 milioane Lei, ceea ce constituie cca. 40% din valoarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#subvenții #bani #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Letoniei negociază cu un investitor strategic pentru compania aeriană de stat airBaltic, care se confruntă cu dificultăți financiare și încearcă să evite riscul de intrare în incapacitate de plată. Anunțul a fost făcut de premierul Andris Kulbergs într-un interviu acordat Reuters.

Potrivit oficialului, discuțiile sunt purtate cu un „partener serios”, însă identitatea acestuia nu a fost dezvăluită. Premierul a declarat că procesul ar urma să fie finalizat chiar în această vară, iar atragerea unui investitor este esențială pentru viitorul companiei.

„Trebuie să parcurgem pașii necesari pentru a pregăti compania pentru un investitor strategic. Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci airBaltic va continua să zboare”, a declarat Kulbergs.

Una dintre condițiile impuse de autoritățile letone este ca noul investitor să păstreze hub-ul principal al companiei pe aeroportul din Riga, unde airBaltic este cel mai mare operator aerian.

Declarațiile premierului vin înaintea unei reuniuni programate pentru 3 august, când airBaltic va solicita finanțare pe termen scurt de la deținătorii de obligațiuni. Compania nu a precizat public de ce sumă are nevoie.

Săptămâna trecută, agenția Fitch Ratings a avertizat că operatorul aerian nu a rambursat un împrumut pe termen scurt de 30 de milioane de euro acordat de guvernul leton, scadent în luna august. De asemenea, compania nu a reconstituit în iunie un cont de rezervă prevăzut în condițiile obligațiunilor garantate cu scadența în 2029.

Problemele financiare ale airBaltic au fost amplificate de creșterea costurilor din sectorul aviatic, pe fondul conflictului dintre SUA, Israel și Iran, ceea ce a alimentat îngrijorările investitorilor privind capacitatea companiei de a-și onora obligațiile financiare.

Compania operează în prezent o flotă de 55 de aeronave Airbus A220-300 și își propusese aproape dublarea acesteia până în 2030. Totuși, planurile de listare la bursă au fost amânate în repetate rânduri din cauza întârzierilor la livrarea motoarelor, care au ținut la sol o parte din avioane.

Săptămâna viitoare, conducerea airBaltic urmează să prezinte un nou plan de afaceri, care va include măsuri de restructurare și soluții pentru stabilizarea financiară a companiei. Premierul leton a recunoscut că obiectivele ambițioase de extindere au devenit nerealiste după pierderea piețelor din Rusia și Ucraina, în urma războiului declanșat de Moscova, dar și din cauza efectelor pandemiei și ale crizei din Orientul Mijlociu.

Compania aeriană airBaltic operează 4 zboruri directe pe săptămână între Aeroportul Internațional Chișinău (RMO) și hub-ul său principal din Riga, Letonia.