Din 1 aprilie, se interzice vânzarea țigărilor către consumator la un preț mai mic de 35 de lei

Începând cu 1 aprilie 2023, intră în vigoare noi modificări la Codul Fiscal al Republicii Moldova. Acestea vizează aplicarea unui preț de referință pentru comercializarea țigărilor și țigaretelor de foi (cigarillos). Mai exact, va fi interzisă vânzarea către consumatori a produselor de tutun în punctele de comercializare al căror preț de referință va fi mai mic de 35 de lei, scrie INFOTAG.

Drept argumentare a modificării care intră în vigoare din 1 aprilie, în nota informativă a proiectului de lege aprobat de Parlament în 2022, e menționat că introducerea prețului de referință a fost necesară pentru a diminua consumul de tutun, în special în rândul minorilor, țigările ieftine fiind foarte accesibile pe piață.

Deși accizele la produsele de tutun cresc anual, cea mai ieftină ofertă la țigări în anul 2022 constituia 14 lei, în timp ce acciza minimă, împreună cu taxa pe valoarea adăugată, constituia 22 de lei.

Implementarea prețului de referință a fost salutată și de asociațiile de business din Moldova, care au menționat că mecanismul va garanta venituri fiscale stabile și previzibile la bugetul de stat, asigurând concurența loială pentru toți agenții economici și contribuind la realizarea eficientă a politicilor de stat.

Noile modificări prevăd că, din 1 aprilie 2023, comercializarea țigaretelor și a țigărilor de foi (cigarillos) la un preț mai mic decât prețul de referință se va sancţiona cu o amendă de la 175 la 200 de unităţi convenţionale, în cazul persoanelor fizice, și cu amendă de la 250 la 300 de unităţi convenţionale pentru persoane cu funcţie de răspundere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#interdictie #lege #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotele maxime ale impozitului pe venitul persoanelor fizice arată o diferență regională clară în Europa. Țările nordice și cele din Europa de Vest aplică cele mai ridicate rate, de regulă între 45% și 60%. La polul opus se află mai multe state din Europa de Est, inclusiv Republica Moldova, potrivit unei analize realizate de către Euronews.

Potrivit datelor pentru 2026, cota maximă variază între 10% în România și Bulgaria și 60,5% în Danemarca. Media pentru cele 35 de state europene analizate este de 38,5%.

Cu o cotă maximă de 12%, Republica Moldova se situează pe locul 33 din 35, fiind depășită doar de Bulgaria și România cu 10%. În regiune, Ucraina are o cotă maximă de 19,5%, iar Georgia – 20%, ambele peste nivelul moldovenesc, dar mult sub media europeană, care constituie 38,5%.

Modelul fiscal diferă puternic între regiuni. Țările nordice și vest-europene au cele mai mari cote marginale, adesea peste 50%. Există și excepții, precum Norvegia, unde nivelul este puțin sub 40%. În schimb, majoritatea economiilor est-europene din afara UE mențin cote reduse. Turcia face notă distinctă, cu aproximativ 41%, apropiindu-se mai mult de regimurile fiscale din UE. În Europa Centrală și de Est, inclusiv în Balcani, ratele tind să fie mai mici, iar în unele state sistemele de tip „cotă unică” contribuie la menținerea unor niveluri scăzute.

Cotele nu sunt însă fixe și se modifică în funcție de politicile guvernamentale. În ultimul an, mai multe țări și-au ajustat nivelurile. Danemarca a introdus un nou prag de impozitare pentru veniturile foarte mari, majorând cota maximă de la 55,6% la 60,5%. Estonia a crescut impozitul unic de la 22% la 24%, iar Slovacia a adăugat două noi tranșe, ridicând nivelul maxim de la 25% la 35%. În schimb, Finlanda a redus cota maximă de la 51,5% la 45%.

În pofida dezbaterilor privind echitatea fiscală, percepția publică rămâne rezervată. În 2025, doar unul din cinci cetățeni ai Uniunii Europene considera că taxele sunt plătite „în mare măsură” proporțional cu veniturile și averea, în timp ce 51% apreciau că acest lucru se întâmplă „într-o oarecare măsură”.