Din Moldova, Ucraina şi până în Vestul Mijlociu al SUA, vremea extremă ameninţă culturile agricole

Seceta prognozată regiunea Mării Negre este probabil să slăbească recoltele de floarea-soarelui și porumb, în timp ce ploile abundente din SUA, după temperaturi aproape record, amenință să afecteze culturile, strângând livrările mondiale și împingând prețurile mai sus, scrie Euractiv.

„Previziunile meteorologice pentru regiunea Mării Negre reprezintă un mare semnal de avertizare“, arată Chris Hyde, meteorolog la Maxar din SUA, cu seceta şi precipitaţiile sub normal anticipate pentru iulie şi august urmând probabil să reducă recoltele cheie de porumb şi floarea-soarelui ale regiunii.

Temperaturile record din regiuni agricole majore la nivel mondial au întârziat plantările şi au afectat culturile, impactul schimbărilor climatice intensificându-se. Vaste întinderi de teren agricol din Rusia, China, India şi părţi din SUA se confruntă cu condiţii de temperatură extremă şi precipitaţii sub normal. Preţurile grâului la nivel mondial au atins un maxim pe 10 luni în mai după ce vremea extremă a redus randamentele pentru culturile din Rusia, cel mai mare exportator. Temperaturile ridicate din sudul Rusiei vor afecta culturile din cauza unei lipse a umidităţii solului, un nivel scăzut de precipitaţii şi căldură extremă fiind aşteptate şi în regiunea Munţilor Urali, vestul Siberiei şi Transbaikalia.

Potrivit agraragazat.hu, prognoza pentru recolta de grâu din acest an din Rusia a fost redusă la 80,7 milioane de tone, de la 94 milioane de tone la începutul anului. Acest lucru se datorează vremii calde şi uscate după îngheţurile din mai şi din cauza anomaliilor meteorologice pot exista şi alte schimbări.

Guvernul rus calculează că exporturile de grâu din acest sezon vor scădea de la 70 la 60 milioane de tone anterio. Potrivit Uniunii Ruse a Cerealelor, aproximativ 1,5 milioane de hectare de culturi au fost deteriorate.

Sudul şi estul Ucrainei s-au confruntat la rândul lor cu căldură extremă şi secetă, precipitaţiile înregistrate în perioada 1 mai – 10 iunie fiind la 20-50% din nivelul nomal.

Seceta a afectat dezvoltarea culturilor de iarnă şi primăvară în regiunile Kharkiv şi Donetsk, notează Euractiv.

„Luna mai s-a dovedit a fi una dintre cele mai secetoase din ultimii 30 de ani în Ucraina“, au arătat forecasterii de stat. „În regiunile de nord, grindina a afectat culturi de primăvară ca porumbul, soia şi floarea soarelui“.

Din cauza vremii extreme şi războiului, Ucraina este aşteptată să înregistreze o scădere a producţiei de porumb. Cât priveşte grâul, ministerul ucrainean al agriculturii estimează că ţara ar putea recolta 19 milioane de tone în acest an, faţă de 22,5 milioane de tone în 2023, conform Reuters.

Sindicatul traderilor de cereale din Ucraina UGA vede producţia de grâu scăzând la 19,1 milioane de tone.

În SUA, un exportator de top de alimente, căldura intensă a cuprins părţi din coasta de est, guvernul reducându-şi drept rezultat procentul de porumb şi soia considerate bune şi excelente. Precipitaţiile excesive din regiunea Vestului Mijlociu şi estimările privitoare la persistenţa vremii umede iscă temeri de inundaţii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#seceta #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina