Discriminarea culturii! TVA de 20% în contrast cu privilegiile HORECA de 6%

În Republica Moldova, domeniul culturii se confruntă cu discriminarea fiscală față de alte sectoare economice privilegiate, cum este cazul industriei HORECA. Potrivit prevederilor Legii nr. 76/2021, produsele alimentare și băuturile, alături de serviciile conexe care permit consumul imediat, beneficiază de o cotă redusă de TVA de 6% pe perioada stării de urgență sau în condițiile prevăzute de lege, aplicabilă în cadrul activităților HORECA. Această măsură se extinde și asupra serviciilor de cazare, indiferent de categoria de confort.

Astfel, pentru perioada 16 decembrie 2024 – 13 februarie 2025, cota de TVA aplicabilă HORECA va fi de 6%, reducând în mod semnificativ impozitele pentru acest sector, care beneficiază de o cotă standard de 8%. În contrast, domeniul culturii din Republica Moldova este taxat cu o cotă standard de TVA de 20%, ceea ce pune o presiune fiscală considerabilă asupra instituțiilor și organizațiilor din domeniul culturii.

Deși în 2024 a fost creat Fondul Național al Culturii, cu un buget de aproximativ 30 de milioane de lei, destinat susținerii proiectelor culturale, banii sunt insuficienți pentru a compensa dezechilibrul fiscal existent. În 2024, 14 milioane de lei sunt alocate pentru finanțarea a 84 de proiecte culturale propuse de organizațiile necomerciale, o cifră record în ceea ce privește numărul de proiecte și bugetul alocat. Totuși, cotele de TVA nefavorabile și alocările financiare limitate nu sunt suficiente pentru a susține cu adevărat dezvoltarea sectorului cultural din țară.

Această diferență semnificativă între tratamentul fiscal aplicat HORECA și cultura din Republica Moldova ridică întrebări despre prioritățile guvernamentale și necesitatea unui tratament fiscal echitabil pentru toate sectoarele economice, inclusiv pentru cel cultural.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cultura #TVA #HoReCa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu o acuză pe ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, că participă la evenimente de partid în Italia, în timp ce mai multe documente și mecanisme pentru politica socială și bugetară a Republicii Moldova rămân, potrivit parlamentarului, nefinalizate. Chicu a transmis o interpelare oficială Cancelariei de Stat și a solicitat explicații cu privire la deplasarea ministrul la Milano, scopul vizitei și eventualele cheltuieli suportate din bugetul public.

Într-o postare pe Facebook, fostul premier a criticat activitatea Executivului și susține că politica bugetar-fiscală nu este aprobată, proiectul Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat nu este elaborat, iar mecanismul de acordare a compensațiilor pentru populație rămâne incert.

„Politica bugetar-fiscală nu-i aprobată. Proiectul Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat nu-i elaborat. Mecanismul de acordare a compensațiilor este incert. Ministra responsabilă îi face escortă lui Grosu la evenimente partiinice în Italia…”, a scris Ion Chicu.

Parlamentarul i-a adresat și o întrebare premierului Vasile Tofan și i-a amintit de declarațiile privind reducerea deplasărilor nejustificate ale funcționarilor guvernamentali.

„Dle Prim-ministru Tofan, parcă era vorba de mai redus din plimbările aiurea ale funcționarilor guvernamentali…”, a adăugat deputatul.

Criticile vin în contextul unui eveniment organizat la 17 octombrie 2026, la Milano, unde Partidul Acțiune și Solidaritate și-a constituit organizația teritorială din Italia, în prezența președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

În interpelarea oficială nr. 131, datată 19 octombrie 2026 și adresată Cancelariei de Stat, Ion Chicu solicită confirmarea sau infirmarea participării Nataliei Plugaru la evenimentul respectiv.

De asemenea, deputatul cere să fie precizat scopul participării ministrei și statutul raporturilor sale de muncă în perioada deplasării, inclusiv dacă aceasta s-a aflat într-o misiune oficială sau într-o altă formă de absență autorizată.

O altă întrebare vizează perioada în care Natalia Plugaru s-a aflat în afara Republicii Moldova.

Parlamentarul solicită și informații despre eventualele cheltuieli suportate din bugetul de stat pentru participarea la eveniment, inclusiv sumele achitate, în cazul în care deplasarea a fost finanțată din bani publici.

În document, Ion Chicu invocă articolul 22 din Legea privind statutul deputatului în Parlament și solicită prezentarea informațiilor în termen de trei zile de la recepționarea demersului.