Discriminarea culturii! TVA de 20% în contrast cu privilegiile HORECA de 6%

În Republica Moldova, domeniul culturii se confruntă cu discriminarea fiscală față de alte sectoare economice privilegiate, cum este cazul industriei HORECA. Potrivit prevederilor Legii nr. 76/2021, produsele alimentare și băuturile, alături de serviciile conexe care permit consumul imediat, beneficiază de o cotă redusă de TVA de 6% pe perioada stării de urgență sau în condițiile prevăzute de lege, aplicabilă în cadrul activităților HORECA. Această măsură se extinde și asupra serviciilor de cazare, indiferent de categoria de confort.

Astfel, pentru perioada 16 decembrie 2024 – 13 februarie 2025, cota de TVA aplicabilă HORECA va fi de 6%, reducând în mod semnificativ impozitele pentru acest sector, care beneficiază de o cotă standard de 8%. În contrast, domeniul culturii din Republica Moldova este taxat cu o cotă standard de TVA de 20%, ceea ce pune o presiune fiscală considerabilă asupra instituțiilor și organizațiilor din domeniul culturii.

Deși în 2024 a fost creat Fondul Național al Culturii, cu un buget de aproximativ 30 de milioane de lei, destinat susținerii proiectelor culturale, banii sunt insuficienți pentru a compensa dezechilibrul fiscal existent. În 2024, 14 milioane de lei sunt alocate pentru finanțarea a 84 de proiecte culturale propuse de organizațiile necomerciale, o cifră record în ceea ce privește numărul de proiecte și bugetul alocat. Totuși, cotele de TVA nefavorabile și alocările financiare limitate nu sunt suficiente pentru a susține cu adevărat dezvoltarea sectorului cultural din țară.

Această diferență semnificativă între tratamentul fiscal aplicat HORECA și cultura din Republica Moldova ridică întrebări despre prioritățile guvernamentale și necesitatea unui tratament fiscal echitabil pentru toate sectoarele economice, inclusiv pentru cel cultural.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cultura #TVA #HoReCa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Crima de la Măgdăcești readuce în prim-plan sistemul de monitorizare electronică al statului. Bărbatul care și-a împușcat mortal soția, deși avea interdicție să se apropie de ea, purta o brățară electronică ce nu mai transmitea semnal înainte de atac, iar ulterior dispozitivul a dispărut. În acest context, BANI.MD a constatat că Inspectoratul Național de Probațiune continuă să cumpere echipamente de monitorizare de la aceeași companie care a câștigat contractele și în anii precedenți și care a fost vizată de suspiciuni privind modul de desfășurare a achizițiilor.

FCP „Infoexpres” SRL, controlată de Ivan Țîpișev compania care a câștigat în perioada 2019–2021 mai multe achiziții pentru echipamentele de monitorizare electronică utilizate de Inspectoratul Național de Probațiune, a obținut și în 2026 un nou contract pentru furnizarea unor asemenea dispozitive în sumă de 1,6 milioane de lei. Ultimele date relevă o cifră de afaceri peste 2 milioane de lei și un profit de 13 mii de lei.

Potrivit informațiilor publicate pe e-licitație.md, pe 10 iulie 2026 Inspectoratul Național de Probațiune a atribuit din nou un contract companiei Infoexpres. Firma a fost singurul ofertant și urma să livreze 200 de dispozitive de monitorizare electronică, valoarea achiziției fiind de aproximativ 1,61 milioane de lei fără TVA.

Astfel, statul a continuat să lucreze cu același furnizor care a câștigat și procedurile organizate în perioada 2019–2021.

Achizițiile respective au ajuns în 2023 în atenția Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă (AGER). Organizația susținea că, în cinci proceduri analizate, contractele au fost atribuite aceluiași operator economic, iar condițiile tehnice ar fi limitat participarea altor companii.

AGER a mai semnalat că unele dintre cerințele de calitate elaborate anterior cu sprijinul experților Consiliului Europei nu s-ar mai fi regăsit în documentația finală a achizițiilor. Organizația ridica inclusiv întrebări privind certificarea și conformitatea echipamentelor furnizate.

În urma acestor acuzații, Ministerul Justiției anunța că va sesiza organele de drept și că va solicita evaluarea sistemului de monitorizare electronică de către experți internaționali.

Cu toate acestea, Infoexpres a continuat să obțină contracte de la Inspectoratul Național de Probațiune. Potrivit informațiilor făcute publice, din 2019 compania ar fi primit șase contracte pentru sisteme și echipamente de monitorizare electronică, în valoare totală de aproximativ 6,2 milioane de lei. În ultimii ani, firma a primit și contracte pentru reparația și întreținerea dispozitivelor.

Documentațiile privind mentenanța indicau intervenții inclusiv asupra bateriilor, plăcilor electronice, modulelor GPS, GSM și componentelor de comunicație, elemente esențiale pentru transmiterea poziției persoanelor monitorizate.

În contextul crimei de la Măgdăcești, una dintre întrebările esențiale este acum ce model de dispozitiv purta agresorul, din ce lot provenea și dacă acesta fusese furnizat sau reparat anterior de Infoexpres.

Deocamdată, autoritățile nu au confirmat public că brățara concretă utilizată în cazul de la Măgdăcești provenea de la Infoexpres. Cert este însă că sistemul de monitorizare electronică al statului a fost alimentat în mod repetat cu echipamente furnizate de aceeași companie, inclusiv printr-un nou contract atribuit în vara anului 2026.