Donald Trump revine în zona crypto cu o nouă monedă digitală pentru investitori

Trump Media and Technology Group, compania afiliată președintelui american Donald Trump, a anunțat că va lansa un nou token digital care va fi distribuit tuturor acționarilor săi, câte un token pentru fiecare acțiune deținută. Măsura marchează o extindere semnificativă a grupului în zona activelor digitale și vine într-un context politic tot mai favorabil criptomonedelor în Statele Unite, relatează Reuters.

Compania, care operează platforma de social media Truth Social, a precizat că tokenul va funcționa pe blockchain-ul Cronos, urmând ca detalii suplimentare despre lansare și utilizare să fie anunțate ulterior. După publicarea informației, acțiunile Trump Media au crescut cu aproximativ 5%.

Noua inițiativă se înscrie într-o strategie mai amplă de integrare a criptomonedelor în ecosistemul de afaceri al familiei Trump. Potrivit companiei, tokenul digital este conceput ca un instrument de fidelizare a investitorilor și ar putea oferi acces la proiecte exclusive, stimulente financiare și servicii media preferențiale. Donald Trump a descris proiectul drept un pas inovator în combinarea tehnologiei blockchain cu industria media.

Expansiunea crypto a familiei Trump a atras însă critici privind posibile conflicte de interese, în condițiile în care președintele SUA a promis că va transforma Statele Unite în „capitala mondială a criptomonedelor”. După revenirea sa la Casa Albă în luna ianuarie, mediul de reglementare pentru industria crypto s-a relaxat, fiind adoptate politici mai favorabile și abandonate mai multe acțiuni de enforcement. În campania electorală, Trump s-a autodefinit drept un „președinte crypto” și a curtat sprijinul financiar al industriei.

Cu doar câteva zile înainte de învestire, Donald Trump a lansat și moneda de tip meme $TRUMP, care a atins o capitalizare de peste 14,5 miliarde de dolari, înainte de a se prăbuși rapid.

Anunțul Trump Media vine într-un moment dificil pentru piața criptomonedelor, bitcoin fiind în scădere cu aproximativ 6% de la începutul anului 2025, marcând prima pierdere anuală din 2022, pe fondul retragerii investitorilor din activele riscante. Experții avertizează că, deși inițiativa ar putea atrage atenția investitorilor și a utilizatorilor de tehnologii financiare, riscurile legate de volatilitatea pieței și de schimbările de reglementare rămân ridicate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#crypto #criptomoneda #moneda digitala #Donald Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un schimb dur de replici a avut loc în direct la Radio Moldova între deputații Sergiu Stefanco și Alex Trubca, pe tema creșterii datoriilor statului față de fermieri pentru subvențiile neplătite.

Stefanco l-a întrebat pe Trubca cum se explică faptul că, din 2021 până în prezent, datoria față de agricultori a crescut de la circa un miliard de lei la aproape patru miliarde de lei, în condițiile în care Guvernul a extins constant programele de subvenționare.

În replică, Alex Trubca a pus creșterea arieratelor pe seama unui mecanism de subvenționare „imperfect”, aplicat în ultimii ani. El a susținut că majorarea subvențiilor reflectă, de fapt, creșterea investițiilor din agricultură.

„Mecanismul de subvenționare este imperfect și eu spun asta din 2021. Mă bucur că Ministerul Agriculturii l-a schimbat în 2026. Când se secvențiază tot ce se investește, creșterea subvențiilor înseamnă creșterea investițiilor și că sectorul lucrează și crește”, a declarat Trubca.

Sergiu Stefanco a respins argumentul și a calificat situația drept „populism”.

„Dacă statul deschide măsuri, trebuie să aibă și acoperire financiară. În raportul Curții de Conturi scrie clar că sunt măsuri fără acoperire financiară”, a spus deputatul.

Întrebat ce se va întâmpla cu datoriile la subvențiile postinvestiționale, Alex Trubca a declarat că acestea vor fi achitate odată cu suplinirea bugetului și că tocmai din acest motiv a fost schimbată paradigma de subvenționare.

Potrivit datelor oficiale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), restanțele statului față de fermieri au ajuns la 3,4 miliarde de lei, o povară care pune o presiune tot mai mare atât pe sectorul agricol, cât și pe finanțele publice.