Două treimi din bugetul social pentru 2026 merge la pensii

29 Dec. 2025, 12:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Dec. 2025, 12:00 // Actual //  Ursu Victor

Parlamentul a adoptat Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026, prezentat drept unul „echilibrat” și orientat spre familii, copii și persoane în etate. Dincolo de mesajul oficial, cifrele arată însă o dependență tot mai mare a sistemului social de banii din bugetul de stat și presiuni structurale care se adâncesc.

Pentru anul 2026, Bugetul asigurărilor sociale de stat este stabilit la 51,45 miliarde de lei, fără deficit pe hârtie. În realitate, peste 19 miliarde de lei – aproape 37% din total – vin direct din transferuri de la bugetul de stat, ceea ce confirmă că sistemul de asigurări sociale nu se mai autosusține din contribuții.

Cea mai mare parte a banilor, circa 66,5% din cheltuieli, merge către pensii și alte prestații pentru persoane în etate – 34,18 miliarde de lei. Practic, două treimi din bugetul social sunt consumate de pensii, într-un context în care numărul contribuabililor scade, iar populația îmbătrânește accelerat.

Guvernul promite indexarea pensiilor cu 6,8% de la 1 aprilie 2026, însă majorarea vine pe fondul unor costuri tot mai mari pentru buget, acoperite nu din contribuții, ci din bani publici redistribuiți din alte domenii.

Pentru familii și copii sunt prevăzute aproximativ 5 miliarde de lei, iar pentru persoanele cu dizabilități – aproape 6 miliarde de lei, sume în creștere față de anii precedenți. În total, peste 98% din cheltuielile BASS sunt prestații sociale, lăsând extrem de puțin spațiu pentru reforme structurale sau stimulente care să reducă presiunea pe termen lung.

La capitolul venituri, contribuțiile de asigurări sociale sunt estimate la doar 31,3 miliarde de lei, insuficiente pentru a acoperi obligațiile sistemului. Diferența este acoperită din bugetul de stat, adică din împrumuturi și alte venituri fiscale, ceea ce mută presiunea de pe sistemul social direct pe finanțele publice.

În esență, Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026 confirmă o tendință tot mai clară: mai mulți beneficiari, mai puțini contributori și un stat obligat să acopere golurile cu miliarde de lei anual, în lipsa unor reforme care să stabilizeze sistemul pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.