Drumurile naționale devin cu plată: șoferii vor scoate bani din buzunar din 2028

Începând cu anul 2028, Republica Moldova va introduce taxe pentru utilizarea drumurilor naționale, după un model similar celui aplicat în România. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

Potrivit ministrului, noul sistem va presupune achitarea unor taxe în funcție de perioada de utilizare a drumurilor naționale.

„Vom avea taxe pe zile de utilizare a drumurilor: pentru o zi, o săptămână, un an și așa mai departe. Aceste două tipuri de taxe ne vor permite să creștem volumul lucrărilor de construcție și întreținere a drumurilor”, a declarat Vladimir Bolea.

Oficialul a subliniat că mecanismul va fi unul diferențiat, în funcție de frecvența circulației. „Cine circulă zilnic va plăti mai mult decât cei care folosesc mașina o dată pe săptămână sau o dată pe lună”, a precizat ministrul.

Pentru evidența utilizării infrastructurii rutiere, autoritățile vor folosi sistemele de monitorizare deja existente. Potrivit lui Vladimir Bolea, camerele amplasate la intrările pe drumurile naționale vor permite determinarea numărului de zile în care un vehicul a circulat.

„Când ieși din Chișinău sau te angajezi pe drumurile naționale, camerele te înregistrează automat. Așa vom ști câte zile ai folosit drumurile”, a explicat ministrul, menționând că, în perioada 2028–2034, valoarea taxei va fi calculată în funcție de aceste date.

Totodată, sunt preconizate modificări și pentru transportatori. Taxarea utilizării drumurilor naționale va fi calculată în funcție de numărul de kilometri parcurși, urmând să fie eliminat actualul regim al taxelor fixe. Acest sistem este utilizat deja în Uniunea Europeană, inclusiv în România.

Anterior, secretarul de stat al MIDR, Nicolai Mîndra, a anunțat că autoritățile intenționează să introducă, în perioada 2027–2028, două tipuri de taxe: una pentru deținerea autovehiculului, colectată la nivelul administrațiilor publice locale pentru reabilitarea drumurilor locale, și alta pentru utilizarea infrastructurii naționale, calculată fie în funcție de timp, fie de distanță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#drumuri nationale #taxa de drum #Vladimir Bolea

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un conflict pornit de miliardarul polonez Rafał Brzoska, fondatorul companiei de curierat InPost, împotriva Meta capătă acum dimensiune politică, după ce autoritățile de la Varșovia au cerut Comisiei Europene să sancționeze gigantul american cu 250 de milioane de euro pentru modul în care gestionează reclamele frauduloase și conținutul fals distribuit pe platformele sale.

Brzoska a criticat public Meta după ce imaginea sa ar fi fost folosită fără acord în materiale publicitare înșelătoare. Omul de afaceri a cerut companiei să ia măsuri mai ferme împotriva conținutului fraudulos și a reclamelor care folosesc identitatea unor persoane cunoscute pentru a promova scheme de investiții sau alte escrocherii.

Scandalul s-a amplificat după apariția pe Facebook a unui videoclip deepfake în care ar fi fost folosită o versiune generată cu inteligență artificială a președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, pentru promovarea unui program de investiții fraudulos.

Guvernul polonez a reacționat dur și a cerut intervenția Comisiei Europene. Ministrul pentru afaceri digitale, Krzysztof Gawkowski, a anunțat că se așteaptă ca Bruxelles-ul să demareze rapid procedurile care ar putea duce la amendarea Meta.

„Acest Vest Sălbatic de pe platformă trebuie să se termine”, a declarat Gawkowski, cerând companiei să introducă imediat instrumente eficiente pentru eliminarea escrocheriilor, a publicității false și a promovării aplicațiilor ilegale.

Într-o postare publicată joi pe X, ministrul polonez a prezentat prima pagină a unei scrisori datate 26 august și adresate Hennei Virkkunen, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.

În document, autoritățile poloneze susțin că amploarea reclamelor frauduloase indică probleme serioase în modul în care funcționează sistemul publicitar al uneia dintre cele mai mari platforme online de pe piața unică europeană.

Varșovia mai acuză că, în pofida sesizărilor repetate venite din partea autorităților și a echipelor poloneze de securitate cibernetică, Meta nu ar fi reușit să implementeze măsuri suficient de eficiente pentru combaterea reclamelor frauduloase.

Cazul lui Brzoska a devenit astfel parte a unei dispute mai largi privind responsabilitatea marilor platforme tehnologice pentru conținutul sponsorizat distribuit utilizatorilor și pentru folosirea deepfake-urilor în fraude financiare.