Eastfruit: Prețurile pentru prunele de înaltă calitate continuă să crească, în Moldova, datorită exporturilor

În prima decadă a lunii august, creșterea prețurilor angro la prune, evidențiată în a doua jumătate a lunii iulie a continuat pe piața moldovenească. În același timp, are loc polarizarea prețurilor: prunele pentru piața internă sunt încă vândute cu cel mult 10-11 MDL / kg (0,56-0,61 $ / kg), iar prunele pentru export au crescut la 14-15 MDL / kg (0 USD, 78-0,84 / kg), scrie EastFruit.

Comercianții susțin că această aliniere este naturală. Stagnarea și, în unele cazuri, o scădere a prețurilor angro la prune pe piețele urbane ale țării este asociată cu o cerere în scădere pentru fructe și legume relativ scumpe în timpul vacanțelor de vară (ieșirea populației). În plus, consecințele precipitațiilor și ale grindinii la începutul lunilor iulie și august își au impactul. Parțial, calitatea produselor de pe piața internă a scăzut.

Între timp, potrivit operatorilor de pe piața moldovenească de fructe și legume, fluxul de export crește treptat. În special, exporturile de prune moldovenești din soiul Petestianka solicitate pe piața românească. Anul acesta, recolta acestui soi este redusă atât în România, cât și în Moldova, ceea ce explică creșterea prețurilor acestora.

Trebuie remarcat faptul că la începutul lunii august 2021, prețurile angro la prune sunt de 1,5 – două ori mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.

#prune #recolta #crestere #export #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În Republica Moldova erau vacante, la sfârșitul trimestrului II 2026, circa 31,9 mii de locuri de muncă, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Numărul acestora s-a redus cu 2,4% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 1,3% comparativ cu trimestrul I 2026.

Rata locurilor de muncă vacante, calculată ca raport între posturile libere și numărul total de locuri de muncă, a constituit 4,5%, fiind cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât în trimestrul II 2025.

O parte a posturilor neocupate se regăsește în sectorul public. Din totalul de 31,9 mii de locuri vacante, 13,3 mii, sau 41,6%, erau în sectorul bugetar.

Cele mai multe posturi libere au fost raportate în administrația publică și apărare, inclusiv asigurările sociale obligatorii, unde erau vacante circa 7,9 mii de locuri de muncă. În sănătate și asistență socială erau disponibile aproximativ 4,7 mii de posturi, iar în învățământ – 4,3 mii.

Administrația publică se detașează și în ceea ce privește ponderea locurilor neocupate. Rata posturilor vacante în acest sector a ajuns la 13,1%, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din opt locuri de muncă era liber.

Rate ridicate ale locurilor vacante au mai fost înregistrate în transport și depozitare – 6,5%, precum și în sănătate și asistență socială și în activitățile de artă, recreere și agrement – câte 6,2%.

La polul opus, cele mai mici rate ale locurilor vacante au fost consemnate în comerț și reparații auto – 2%, alte activități de servicii – 2,1%, precum și în informații și comunicații – 2,4%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, cea mai mare creștere a numărului de posturi libere a fost înregistrată în învățământ, cu aproximativ 500 de locuri. În construcții, numărul posturilor vacante a crescut cu circa 400, iar în comerț și reparații auto – cu aproximativ 300.

Cele mai mari scăderi au fost raportate în transport și depozitare, unde numărul locurilor vacante s-a redus cu aproximativ 1,2 mii. În administrația publică și apărare, precum și în industria prelucrătoare, diminuarea a fost de circa 200 de posturi în fiecare domeniu.