Economia celei mai mari puteri reușește să aterizeze ușor

06 Iun. 2024, 16:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Iun. 2024, 16:57 // Actual //  bani.md

Economia SUA nu este în recesiune, iar datele recente întăresc această idee. Două dintre cele mai evidente semne ale unei economii încă în creștere – dinamica inflației și o piață a muncii puternică – au arătat semne de răcire în ultima săptămână, potrivit Business Insider. Acest lucru a alimentat speranțele de o aterizare lină, definită în general ca momentul în care ratele dobânzilor reușesc să reducă inflația fără a provoca șomaj galopant sau fără a afecta creșterea economică.

Datele marchează cel mai ferm semn de până acum că economia SUA – ghidată de deciziile privind ratele dobânzii ale Rezervei Federale – a reușit să evite o scădere bruscă.

Fed a reacționat anterior la inflația foarte ridicată prin creșterea rapidă a ratelor dobânzii și prin menținerea acestora la un nivel ridicat. Acum datele arată că piața muncii din SUA nu este prea fierbinte, ceea ce înseamnă că Fed este puțin probabil să revină la creșterea ratelor și va lăsa deschisă posibilitatea de reduceri mai târziu în acest an. În luna aprilie au fost adăugate 175.000 de locuri de muncă, iar în martie creșterea locurilor de muncă a fost aproape de două ori mai mare – 315.000.

Noile date privind deschiderile de locuri de muncă publicate marți de Biroul de Statistică a Muncii au arătat că acestea și-au continuat tendința descendentă în aprilie, sugerând că afacerile își încetinesc planurile de angajare. În plus, numărul de deschideri de locuri de muncă pe persoană șomeră a scăzut în 2024.

„Scăderea substanțială a deschiderilor de locuri de muncă în aprilie, la cel mai de jos nivel din februarie 2021, oferă o imagine clară a unei piețe a muncii care a revenit practic la echilibrul său pre-pandemic și este pe cale să aterizeze ușor,” a spus Nick Bunker, director de cercetare economică pentru America de Nord la Indeed Hiring Lab. „În ultimii doi ani, piața muncii din SUA s-a răcit într-un mod relativ fără durere: mai puțini oameni își schimbă locurile de muncă în timp ce concedierile rămân scăzute,” a spus Bunker pentru Business Insider. „Rezultatul este că șomajul a fost sub 4% timp de peste doi ani. Dar dacă reducerea inflației se oprește, orice răcire suplimentară ar însemna șomaj mai ridicat.”

Datele de la Biroul de Analiză Economică arată creșterea de la an la an a indexului prețurilor de consum personal – o măsură a inflației – iar aceasta a fost de 2,7% în aprilie. A existat o moderație considerabilă în această rată, în special comparând schimbările recente cu cele din 2022 – un alt semn care indică o aterizare lină.

Creșterea PIB-ului nu a fost, de asemenea, negativă; ultima dată când schimbarea PIB-ului real al SUA a fost negativă a fost în al doilea trimestru din 2022 – un semn puternic că SUA evită acum o recesiune.

Un alt punct de date pe care îl putem analiza și care susține analiza noastră este indicele manufacturier, care urmărește activitatea fabricilor din SUA. Potrivit analizei UBS, acesta a scăzut în luna mai cu mai mult decât se estima, „atât din perspectiva noilor comenzi, cât și din unghiul producției în scădere.” Acest lucru este în conformitate cu așteptările de o încetinire treptată a creșterii economice din SUA, care ar trebui să pună Fed-ul în poziția de a începe relaxarea politicii mai târziu în acest an, în contextul scăderii inflației, potrivit Business Insider.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Oct. 2026, 10:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Oct. 2026, 10:56 // Actual //  Ursu Victor

Explozia investițiilor în inteligența artificială riscă să pună capăt erei banilor ieftini. Băncile centrale ale marilor economii avertizează că sutele de miliarde investite în centre de date, cipuri și infrastructură energetică alimentează inflația și împing în sus costurile împrumuturilor, înainte ca noile tehnologii să înceapă să genereze câștigurile de productivitate promise. Europa ar putea fi printre cele mai afectate regiuni, fiind nevoită să suporte dobânzi mai mari fără să beneficieze pe deplin de investițiile în inteligența artificială, relatează Reuters.

Avertismentele au fost lansate la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, unde reprezentanții celor mai importante bănci centrale au discutat despre transformările economice provocate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Președintele Rezervei Federale americane, Kevin Warsh, a declarat că investițiile masive în AI reprezintă un șoc economic, deoarece stimulează cererea de capital și resurse cu mult înainte ca tehnologia să contribuie la creșterea producției.

„Dacă ești reprezentantul unei bănci centrale, trebuie să înțelegi că acesta este un șoc. Este evident că va afecta cererea din economie înainte de a influența oferta”, a declarat Warsh.

Șeful Fed a subliniat că Statele Unite beneficiază deja de un val puternic de investiții, însă perioada de tranziție ar putea fi extrem de turbulentă, deoarece investitorii și companiile încă nu știu cine vor fi câștigătorii revoluției tehnologice.

Fenomenul marchează o schimbare radicală față de perioada de după criza financiară din 2008, când băncile centrale se confruntau cu economisire excesivă, inflație scăzută și necesitatea stimulării economiei prin dobânzi apropiate de zero. Acum, problema începe să fie exact inversă: prea mulți investitori concurează pentru resurse financiare limitate.

„În lume se duce o luptă pentru bani. Investițiile în inteligența artificială reprezintă unul dintre factorii principali care majorează costul capitalului”, a declarat Martins Kazaks, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Presiunea asupra piețelor financiare este amplificată de împrumuturile masive contractate de guvernele din Statele Unite, Japonia și Germania pentru apărare, industrie și infrastructură energetică. Astfel, companiile tehnologice și statele ajung să concureze pentru aceiași bani, ceea ce contribuie la creșterea dobânzilor.

Pentru băncile centrale, această situație ridică o problemă structurală. Așa-numita rată neutră a dobânzii, nivelul la care politica monetară nu stimulează și nici nu frânează economia, ar putea crește. Cu alte cuvinte, dobânzi considerate anterior ridicate ar putea deveni noua normalitate.

„Este posibil ca, în medie, ratele dobânzilor să fie puțin mai mari”, a declarat economistul-șef al Băncii Angliei, Huw Pill.

Banca Japoniei a identificat deja cererea generată de inteligența artificială drept unul dintre factorii care au contribuit la recentele majorări ale dobânzilor. Economiștii anticipează o nouă creștere a ratei de politică monetară în Marea Britanie la ședința din 5 noiembrie, în timp ce piețele financiare iau în calcul noi majorări ale dobânzilor de către Fed și BCE în decembrie.

Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au majorat deja dobânzile în septembrie, ca răspuns la persistența presiunilor inflaționiste.

Perspectiva unor împrumuturi permanent mai scumpe reprezintă o amenințare pentru guvernele care au acumulat datorii publice uriașe în perioada dobânzilor aproape de zero. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut puternic pe piețele internaționale, unele atingând niveluri nemaiîntâlnite de dinaintea crizei financiare globale.

Situația este deosebit de dificilă pentru zona euro, unde țările cu datorii publice ridicate sunt expuse unor costuri tot mai mari de finanțare. Franța este considerată una dintre cele mai vulnerabile economii europene.

Paradoxal, Europa riscă să suporte o mare parte din costurile revoluției inteligenței artificiale, fără să încaseze și beneficiile economice corespunzătoare. Cea mai mare parte a investițiilor este concentrată în Statele Unite și, într-o măsură mai mică, în Japonia și alte economii asiatice. În Europa, companii precum ASML și Siemens se numără printre puținii beneficiari evidenți ai acestui val investițional.

În același timp, Uniunea Europeană se confruntă cu majorarea prețurilor la energie, alimentată de conflictele din Iran și Ucraina, ceea ce amplifică inflația și pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

„Există circumstanțe speciale care fac ca unele țări să sufere mai mult, iar Franța este un exemplu elocvent”, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în cadrul unui eveniment organizat de CNN la Bangkok.

Oficialul a subliniat că soluțiile pentru problemele financiare ale Franței trebuie căutate în primul rând la nivel național, prin ajustarea politicii fiscale.
Separat, Lagarde a avertizat că turbulențele de pe piața obligațiunilor înăspresc deja condițiile de finanțare din zona euro, ceea ce ar putea frâna creșterea economică și, în timp, tempera inflația.