Economia în mâinile câtorva. Lista firmelor care fac jocurile în Moldova

Întreprinderile mici și mijlocii rămân pilonul principal al economiei Republicii Moldova. Potrivit Rezultatelor Anchetei Structurale în Întreprinderi, ediția 2025, publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), IMM-urile au constituit în 2024 99,6% din totalul întreprinderilor, au angajat 292,5 mii de persoane și au realizat 72,1% din cifra de afaceri totală a economiei, estimată la 588,9 miliarde lei.

În același timp, datele BNS arată o concentrare puternică a veniturilor în mâinile unui număr restrâns de companii mari. În topul întreprinderilor după cifra de afaceri în anul 2024 se regăsesc:

SA „Energocom”
SRL „Moldretail Group” (operatorul rețelei Linella)
SA „Moldovagaz”
SA „Rompetrol Moldova”
SRL „Lukoil Moldova”

Statisticile relevă un contrast puternic între structura numerică și cea economică a mediului de afaceri. Deși 86,9% dintre întreprinderi au sub 9 angajați, acestea generează doar 17,1% din cifra de afaceri, în timp ce firmele cu peste 250 de salariați – mai puțin de 0,5% din total – concentrează aproape 28% din veniturile economiei.

Pe sectoare, comerțul cu ridicata și cu amănuntul domină economia, cu 53,5% din cifra de afaceri totală, urmat de industria prelucrătoare (14,9%) și sectorul energetic (9,1%). Comerțul rămâne și principalul angajator, cu aproape o treime din totalul salariaților din economie.

Din punct de vedere teritorial, municipiul Chișinău concentrează circa 69% din cifra de afaceri națională și aproximativ 60% din numărul total de salariați, ceea ce evidențiază dezechilibre economice semnificative față de celelalte regiuni ale țării.

Raportul BNS mai arată că întreprinderile cu capital străin sau mixt sunt cele mai eficiente, cu o cifră de afaceri de până la 2,8 milioane lei per salariat, dublu față de media națională, în timp ce productivitatea în sectorul public rămâne cea mai redusă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#companii #business #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Iranului susține că țara dispune de suficiente rezerve valutare pentru a face față presiunilor economice generate de sancțiunile americane și este pregătită să injecteze până la 2 miliarde de dolari pe piața valutară pentru a stabiliza rialul. Declarația a fost făcută marți de guvernatorul instituției.

„Iranul are valută și are suficientă”, a transmis Hemmati, într-un mesaj adresat inclusiv președintelui SUA. Potrivit acestuia, Banca Centrală continuă să încaseze venituri în valută și dispune de rezerve interne și alte surse financiare, ale căror detalii nu pot fi făcute publice.

Oficialul a anunțat că banca este pregătită, dacă va fi necesar, să scoată pe piață până la 2 miliarde de dolari pentru a calma volatilitatea cursului de schimb. Săptămâna trecută, instituția ar fi intervenit deja cu aproximativ 500 de milioane de dolari.

De la începutul anului iranian, pe 21 martie, autoritățile au furnizat peste 18 miliarde de dolari pentru finanțarea importurilor, inclusiv alimente, medicamente, furaje și materii prime pentru industrie.

Mesajul Băncii Centrale vine într-un moment dificil pentru economia iraniană. Rialul a coborât în august la un minim istoric, depășind pragul de 2 milioane de riali pentru un dolar, în timp ce inflația anuală a ajuns la 66% în iulie.

Hemmati a recunoscut că sancțiunile și efectele conflictului au înrăutățit situația economică și nivelul de trai al populației, dar a respins scenariile privind un colaps al economiei.

„Condițiile economice și gestionarea traiului au devenit dificile, dar colapsul nu s-a produs și nu se va produce”, a declarat guvernatorul Băncii Centrale, calificând scenariile privind prăbușirea economiei drept „război psihologic”.

Declarațiile vin după ce secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a afirmat că Iranul resimte efectele sancțiunilor și „pierde economic”. Washingtonul a intensificat în ultimele luni presiunea financiară asupra Teheranului și a avertizat că inclusiv entitățile care continuă să facă afaceri cu Iranul riscă sancțiuni americane.