Republica Moldova a primit din partea agenției internaționale Moody’s un rating de B3 cu perspectivă stabilă, o apreciere considerată de autorități drept cea mai pozitivă evaluare din ultimul deceniu, în ciuda unei economii aflate într-o stare fragilă.
Anunțul a fost făcut de Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, care a salutat tonul optimist al raportului și a subliniat că această evaluare este urmărită cu mare atenție de investitorii internaționali. „Este cel mai încurajator raport Moody’s din ultimii ani și reflectă progresele reale ale Republicii Moldova în economie, finanțe publice și reforme instituționale”, a declarat deputatul.
Potrivit raportului Moody’s, Moldova obține scoruri superioare ratingului general în trei domenii esențiale: economia națională este comparabilă cu cea a altor state din Balcani, cum ar fi Albania, finanțele publice sunt bine gestionate, la nivelul unor țări ca Slovenia și Croația, oferind suficient spațiu fiscal pentru investiții, instituțiile statului au înregistrat progrese notabile, în special în domeniul justiției și statului de drept.
Experții Moody’s notează că, în absența riscurilor geopolitice regionale — în special cele generate de războiul din Ucraina — Moldova ar putea primi un rating chiar mai ridicat, comparabil cu cel al României.
Printre aspectele pozitive menționate de agenție se numără: reducerea dependenței energetice față de gazul rusesc, lansarea Facilității de Creștere Economică a UE, în valoare de 1,9 miliarde euro, accesul îmbunătățit la piața europeană, datoria publică scăzută, raportată la alte țări cu același rating.
Raportul subliniază și faptul că reformele inițiate de guvernul pro-european în 2021 au condus la o mai bună eficiență administrativă, creșterea transparenței și reducerea corupției, fapt confirmat de indicatorii internaționali ai Băncii Mondiale.
Cu toate acestea, economia Moldovei a crescut cu doar 0,1% în 2024, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Produsul Intern Brut a ajuns la 323,8 miliarde lei, iar stagnarea a fost determinată de declinul agriculturii și industriei, fiind parțial compensată de tranzacțiile imobiliare și consumul intern.
