Economia în moarte clinică, dar Radu Marian desface șampania: Moody’s ne-a zâmbit

30 Apr. 2025, 18:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Apr. 2025, 18:15 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova a primit din partea agenției internaționale Moody’s un rating de B3 cu perspectivă stabilă, o apreciere considerată de autorități drept cea mai pozitivă evaluare din ultimul deceniu, în ciuda unei economii aflate într-o stare fragilă.

Anunțul a fost făcut de Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, care a salutat tonul optimist al raportului și a subliniat că această evaluare este urmărită cu mare atenție de investitorii internaționali. „Este cel mai încurajator raport Moody’s din ultimii ani și reflectă progresele reale ale Republicii Moldova în economie, finanțe publice și reforme instituționale”, a declarat deputatul.

Potrivit raportului Moody’s, Moldova obține scoruri superioare ratingului general în trei domenii esențiale: economia națională este comparabilă cu cea a altor state din Balcani, cum ar fi Albania, finanțele publice sunt bine gestionate, la nivelul unor țări ca Slovenia și Croația, oferind suficient spațiu fiscal pentru investiții, instituțiile statului au înregistrat progrese notabile, în special în domeniul justiției și statului de drept.

Experții Moody’s notează că, în absența riscurilor geopolitice regionale — în special cele generate de războiul din Ucraina — Moldova ar putea primi un rating chiar mai ridicat, comparabil cu cel al României.

Printre aspectele pozitive menționate de agenție se numără: reducerea dependenței energetice față de gazul rusesc, lansarea Facilității de Creștere Economică a UE, în valoare de 1,9 miliarde euro, accesul îmbunătățit la piața europeană, datoria publică scăzută, raportată la alte țări cu același rating.

Raportul subliniază și faptul că reformele inițiate de guvernul pro-european în 2021 au condus la o mai bună eficiență administrativă, creșterea transparenței și reducerea corupției, fapt confirmat de indicatorii internaționali ai Băncii Mondiale.

Cu toate acestea, economia Moldovei a crescut cu doar 0,1% în 2024, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Produsul Intern Brut a ajuns la 323,8 miliarde lei, iar stagnarea a fost determinată de declinul agriculturii și industriei, fiind parțial compensată de tranzacțiile imobiliare și consumul intern.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Sept. 2026, 09:22
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
29 Sept. 2026, 09:22 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Băncile din Republica Moldova vor fi obligate să transmită Băncii Naționale informații detaliate despre angajații a căror remunerație anuală ajunge la cel puțin 1 milion de euro, echivalentul în lei. Măsura face parte dintr-un proiect amplu de modificare a regulilor de raportare bancară, lansat de BNM pentru consultări publice.

Nu este vorba doar despre salariul propriu-zis. În calculul remunerației vor intra componentele fixe și variabile ale veniturilor, inclusiv salariile, bonusurile, plățile compensatorii sau cele pe termen lung, remunerația în acțiuni ori instrumente legate de acțiuni și contribuțiile la pensie, acolo unde acestea fac parte din pachetul de remunerare. Proiectul prevede un formular special în care BNM va colecta inclusiv numărul persoanelor cu venituri ridicate, funcția ocupată, domeniul de activitate și structura remunerației.

Raportarea nu se va limita la conducerea băncilor. În document sunt prevăzute categorii precum membrii conducerii superioare, persoanele care exercită funcții de control și ceilalți membri ai personalului. Băncile vor trebui să identifice persoanele care intră în categoria veniturilor ridicate și să se asigure că informațiile transmise BNM sunt complete și corecte. În raportare va fi indicat inclusiv numărul femeilor și bărbaților din această categorie.

BNM își propune astfel să obțină o imagine mai clară asupra modului în care sunt stabilite și distribuite remunerațiile în sectorul bancar. Proiectul transpune în cadrul național cerințele europene privind colectarea datelor despre persoanele cu venituri ridicate, iar după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, datele agregate urmează să fie transmise Autorității Bancare Europene.

Noul raport este prevăzut să fie introdus începând cu 1 ianuarie 2028 și să fie prezentat anual, până la 15 iunie a anului următor perioadei de raportare. În document sunt prevăzute raportări atât pentru băncile din Republica Moldova și sucursalele lor din străinătate, cât și pentru sucursalele din Moldova ale băncilor străine, în funcție de situația concretă a grupului bancar. Pentru anumite structuri de grup, raportarea va fi făcută și la nivel consolidat.

Proiectul BNM nu se oprește însă la salariile din sectorul bancar. O altă noutate este introducerea unui raport semestrial privind dividendele achitate acționarilor băncilor. Băncile vor trebui să raporteze data aprobării distribuirii dividendelor, data plății, tipul dividendelor, valoarea achitată, date despre acționar și contul în care au fost transferați banii. Scopul este monitorizarea mai bună a transparenței structurii de proprietate și analiza riscurilor asociate, inclusiv din perspectiva spălării banilor și finanțării terorismului.

Mai multe informații vor ajunge la BNM și despre relația băncilor cu întreprinderile mici și mijlocii. Depozitele atrase de la IMM-uri vor fi raportate separat, atât pentru depozitele la vedere, cât și pentru cele la termen, inclusiv în funcție de moneda în care sunt constituite. BNM spune că aceste date sunt necesare pentru a urmări mai exact evoluția și nivelul de dezvoltare al sectorului IMM.

Totodată, băncile vor trebui să prezinte anual informații despre activitatea sucursalelor în profil regional. Noul formular va permite BNM să vadă, pentru municipii, raioane și UTA Găgăuzia, volumul creditelor și avansurilor acordate, valoarea datoriilor financiare evaluate la cost amortizat și numărul anual al salariaților.

Proiectul mai aduce modificări în raportarea portofoliului de acreditive și garanții emise de bănci. BNM va primi informații privind beneficiarii, tipul operațiunilor, sumele și moneda, datele asumării și expirării contractelor, precum și dacă obligațiile au fost sau nu executate.