Enclava lui Kransnoselski înoată în rahat! Sturza: Disperare la Tiraspol. Rusia

Fostul premier și actualul om de afaceri Ion Sturza explică într-o postare pe Facebook cum enclava din stânga Nistrului s-a pomenit în rahat la propriu.

„În anul 1999, liderul de atunci al Transnistriei, Igor Smirnov, mă amenința – «Господин Стурза, если я захочу, вы там в Кишиневе будете плавать в говне». Amenința cu întreruperea curentului. Și l-a întrerupt sub aplauzele unora de la Chișinău, care tare își mai doreau ca eu să plec din funcție. Ei, astăzi se pare că moștenitorii lui Smirnov înoată în rahat la propriu. Și scriu scrisori în disperare. Iată că și Lavrov vrea „reglementare”. Urgent. Ce anume știm din planul Kozak – federație asimetrică cu drept de veto pe principalele teme de politică externă și internă, funcții de vârf în stat din „oficiu” și preluarea datoriilor transnistrene de vreo 10(!) miliarde de dolari la datoria de stat”, susține fostul premier.

Disperarea separatiștilor vine de la faptul că Rusia s-a pomenit din cauza războiului din Ucraina la „ani-lumină” de Transnistria, iar Moldova – „nesperat” de aproape și extrem, existențial de necesară.

„Astăzi nimic nu se mișcă decât prin și cu consimțământul Chișinăului. Inclusiv gazul și curentul electric. Единое окно. Vor să întrerupă livrările? Nu au decât! Malul drept are alternative tehnice și comerciale. Provocări militare? Ucraina ține în regiune 10 mii de militari dornici de acțiune. Evident, Doamne ferește pentru toți”, a punctat omul de afaceri.

Sturza se întreabă dacă Republica Moldova ar trebui să se grăbească cu „reglementarea”? Să facem concesii majore?

„Nu cred. Să mai așteptăm nițel, dacă tot am așteptat și am fost umiliți atâția ani. E bine și așa, cu toții vom avea gaz și curent la iarnă. De asta vor avea grijă chiar rușii. La primăvară ne apucăm de reglementare. Pe condițiile Chișinăului”, a precizat fostul premier.

#krasnoselski #Sturza #transnistria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Numărul tinerilor din Republica Moldova continuă să scadă. La începutul anului 2026, în țară locuiau 517,3 mii de persoane cu vârsta cuprinsă între 14 și 34 de ani, cu 13 500 mai puține decât cu un an înainte, arată datele Biroului Național de Statistică.

Raportată la cele 365 de zile ale anului, diminuarea reprezintă echivalentul statistic a aproximativ 37 de tineri pe zi. Calculul nu indică însă câți tineri au emigrat zilnic, întrucât datele nu precizează cauzele scăderii și includ inclusiv trecerea persoanelor dintr-o grupă de vârstă în alta.

Tinerii constituie în prezent 21,9% din populația cu reședință obișnuită a țării, adică puțin peste unul din cinci locuitori. Dintre aceștia, 52,1% sunt femei, iar 47,9% – bărbați.

Datele arată că declinul se concentrează în special în rândul tinerilor adulți. Numărul persoanelor de 20–34 de ani s-a redus într-un singur an cu 16.200. Cea mai mare scădere, de 8.200 de persoane, a fost înregistrată în grupa de 30–34 de ani. Au urmat tinerii de 25–29 de ani, al căror număr s-a diminuat cu 5.500, și cei de 20–24 de ani – cu 2.500.

În schimb, generația de 14–19 ani a crescut cu 2.700 de persoane. Majorarea a compensat parțial reducerea din grupele mai mari de vârstă, dar nu a reușit să oprească declinul general.

În ceea ce privește situația de pe piața muncii, în anul 2025, doar 37,7% dintre tinerii de 15–34 de ani erau ocupați, iar 59,9% se aflau în afara forței de muncă. Mai mult de jumătate dintre tinerii inactivi erau elevi sau studenți, iar 19% se ocupau de îngrijirea familiei.

Totuși, 27,9% dintre persoanele de 15–34 de ani nu lucrau și nu erau cuprinse în nicio formă de educație sau instruire. În categoria de 15–29 de ani ponderea tinerilor NEET a fost de 23,2%, iar în rândul celor de 15–24 de ani de 14,5%.

Rata șomajului în rândul tinerilor de 15–24 de ani a ajuns la 7,4%, aproape dublu față de media națională de 3,8%. Paradoxal, cea mai mare rată a șomajului a fost înregistrată în rândul tinerilor cu studii superioare – 6,2%, comparativ cu 5,3% în cazul celor cu un nivel scăzut de instruire.

Aproape fiecare al cincilea tânăr ocupat, 18,7%, muncea informal. Dintre tinerii salariați, 5,8% lucrau fără contract individual de muncă. Practica era de peste două ori mai răspândită printre bărbați: 7,8%, față de 3,6% în cazul femeilor.

Numărul elevilor de liceu, al celor din învățământul profesional tehnic și al studenților a ajuns la 151.900, cu 5% mai mult decât în anul precedent. Învățământul profesional tehnic număra 50.200 de elevi, cu aproximativ 22% mai mulți decât în anul de studii 2021/2022.

În universități se menține însă o concentrare puternică asupra anumitor specialități. Aproape jumătate dintre absolvenții din 2025, respectiv 45,2%, au studiat business, administrare și drept. Calculat din totalul de 13.800 de absolvenți, este vorba despre aproximativ 6.200 de persoane. Domeniile inginerești au reprezentat doar 8%, echivalentul a circa 1.100 de absolvenți.

Datele BNS mai scot în evidență decalajele dintre sat și oraș. Vârsta medie la prima naștere a fost de 28,5 ani în mediul urban și de 24,4 ani în mediul rural, o diferență de peste patru ani. Totodată, 78,6% dintre gospodăriile urbane cu familii tinere aveau un computer, față de numai 48,3% în mediul rural. În cazul aparatelor de aer condiționat, decalajul este și mai mare: 39,5% față de 9,3%.

Tabloul statistic indică două tendințe opuse: participarea tinerilor la educație este în creștere, însă generația tânără se restrânge, iar integrarea pe piața muncii rămâne dificilă. Datele folosesc grupe de vârstă diferite, de la 14–34 la 15–24 sau 15–29 de ani, astfel încât indicatorii nu pot fi comparați direct fără a ține cont de populația de referință.