Europa a cedat. Confiscarea banilor Rusiei a eșuat

Confiscarea activelor rusești înghețate s-a transformat într-un test major de unitate și voință politică, pe care Europa nu a reușit să îl depășească, notează Bloomberg într-o analiză semnată de comentatorul Mark Champion.

Potrivit sursei citate, pentru a decide cum va continua Uniunea Europeană finanțarea Ucraina, nu a mai fost nevoie nici măcar de cele „trei reprize suplimentare” ale maratonului de negocieri din cadrul recentului summit european. Disputa s-a blocat rapid în jurul utilizării celor aproximativ 200 de miliarde de euro reprezentând active rusești înghețate.

În acest dosar, Germania și Comisia Europeană au pierdut confruntarea politică în fața Belgia, statul care găzduiește cea mai mare parte a activelor rusești blocate, prin intermediul infrastructurii financiare.

Cancelarul german Friedrich Merz ar fi putut, teoretic, să forțeze adoptarea unei decizii prin vot cu majoritate calificată, trecând peste obiecțiile Belgiei și ale aliaților săi naționali și comerciali mai puțin vizibili. Totuși, un asemenea pas ar fi implicat riscul real de a diviza profund Uniunea Europeană.

Nici Friedrich Merz, nici președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, nu au fost dispuși să își asume un asemenea risc, subliniază analistul Mark Champion.

Concluzia Bloomberg este că, în pofida presiunilor financiare tot mai mari legate de sprijinul pentru Ucraina, Europa a preferat să evite o confruntare internă majoră, chiar dacă acest lucru înseamnă amânarea unei decizii decisive privind confiscarea activelor rusești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#activ #bani #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a reacționat la dezvăluirile fostului secretar de stat al Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu. Într-un comentariu la postarea de pe Facebook, acesta a criticat modul în care aceasta susține că a fost înlăturată din funcție și că în locul acesteia ar urma să vină Carolina Novac.

Tănase afirmă că episodul în care Pereteatcu spune că i-au fost prezentate simultan o cerere de demisie și un ordin de eliberare din funcție „spune totul despre felul în care unii înțeleg legalitatea în administrația publică”.

„Demisia este un act unilateral de voință al salariatului. Eliberarea din funcție este un act al angajatorului, care trebuie să-și asume răspunderea pentru decizia luată și pentru temeiul ei legal. Cele două nu pot coexista”, a scris fostul magistrat.

Alexandru Tănase susține că s-ar îndoi că această practică ar fi fost inițiativa funcționarilor din Cancelaria de Stat, apreciind că este „mai degrabă de presupus” că aceștia au executat instrucțiuni primite din altă parte.

Totodată, fostul președinte al Curții Constituționale afirmă că scopul ar fi fost eliberarea postului pentru numirea actualului secretar de stat Carolina Novac.

În încheiere, Tănase califică situația drept un exemplu relevant pentru modul în care funcționează statul de drept în Republica Moldova.

Fostul secretar de stat al Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, susține că a fost înlăturată din funcție din motive politice, deși nu i-au fost reproșate probleme de integritate sau deficiențe profesionale. Într-o postare publicată pe Facebook, aceasta afirmă că ministrul Energiei i-ar fi spus că „liderii de partid au insistat” asupra plecării sale și ar fi invocat inclusiv numele președintelui PAS, Igor Grosu.