FMI cu „ciocanul” în capul Moldovei: Guvernare slabă, corupția prosperă și moldovenii pleacă pe-un cap

În ciuda progreselor semnificative, guvernanța generală și slăbiciunile structurale continuă să împiedice îmbunătățirea susținută a nivelului de trai al cetățenilor moldoveni, constată FMI.

În pofida progresului semnificativ, deficiențe ample de ordin structural și de guvernanță împiedică în continuare o îmbunătățire stabilă a nivelului de trai al cetățenilor Republicii Moldova. Cadrul de asigurare a supremației legii și cadrul de combatere a corupției rămân slabe. Cheltuielile publice sunt ineficiente și prost direcționate, iar infrastructura este inaccesibilă și de calitate proastă. Rata înaltă a emigrației, mai ales în rândul cetățenilor moldoveni calificați, limitează în continuare acumularea capitalului uman. Mediul de afaceri subdezvoltat limitează investițiile private și creșterea productivității.”, mai spune FMI.

Potrivit autorității monetare, perspectivele economice sunt periclitate în continuare de anumite riscuri. Riscurile externe includ manifestarea unor consecințe mai severe sau mai îndelungate ale crizei energetice globale, o redresare a economiei globale mai slabă decât se anticipa, precum și impactul tensiunilor geopolitice care ar putea afecta fluxurile comerciale, de capital și de remiteri și ar putea complica elaborarea unor politici prudente. Pe plan intern, unele riscuri posibile ar fi cele provocate de noi valuri de infecții cu COVID-19 și de impactul negativ asupra situației financiare cauzat de creșterea repetată a ratei șomajului și închiderea afacerilor. Mai mult ca atât, reinstaurarea instabilității politice, rezistența față de reforme din partea unor grupuri de interese sau încetinirea ritmului reformelor ar putea afecta încrederea în succesul reformelor, limita opțiunile de finanțare externă și exacerba fenomenul de scădere a profesionalismului autorităților publice cheie, ceea ce va duce la deteriorarea si mai mare a capacităților și așa slabe ale Republicii Moldova de a implementa reforme..

Fondul mai spune că economia țării se redresează după o recesiune bruscă în 2020, din cauza pandemiei de COVID-19 și a secetei. Se estimează PIB-ul Republicii Moldova va crește cu 7,5% în 2021, determinat de cererea internă susținută de creșterea robustă a creditelor și a salariilor, precum și de fluxurile puternice de remitențe. Inflația s-a accelerat și a fot determinată de redresarea cererii și de creșterea prețurilor la energie și alimente. Se estimează că deficitul bugetar va ajunge la 5% din PIB în 2021 din cauza cheltuielilor mai mari legate de criză. Datoria publică a crescut cu până la 34% din PIB, iar poziția externă s-a deteriorat din cauza creșterii prețurilor globale la mărfuri și a creșterii activității economice interne.

#econnomie #prognoza #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.