FMI: Europa pierde miliarde din cauza piețelor financiare fragmentate

07 Sept. 2026, 10:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 10:14 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reformarea și integrarea mai profundă a piețelor bancare și de capital de risc din Europa ar putea majora PIB-ul Uniunii Europene cu aproximativ 3% pe termen lung, estimează Fondul Monetar Internațional într-o nouă analiză dedicată fragmentării piețelor financiare europene.

Potrivit FMI, una dintre principalele probleme ale Europei este că economiile populației și ale companiilor rămân în mare parte „compartimentate” în interiorul granițelor naționale și ajung greu la proiectele cu risc ridicat, dar și cu potențial mare de creștere.

Cele mai afectate sunt companiile tinere și inovatoare, care întâmpină dificultăți în atragerea finanțării necesare pentru extindere. FMI arată că diferențele dintre state în materie de reglementare bancară, scheme de garantare a depozitelor și regimuri de insolvență limitează creditarea transfrontalieră.

În același timp, regulile care restricționează investițiile fondurilor de pensii și ale companiilor de asigurări în active mai riscante reduc dimensiunea pieței europene de venture capital.

Conform estimărilor FMI, chiar și un pachet moderat de reforme care ar reduce barierele în calea activității bancare transfrontaliere ar putea majora PIB-ul Uniunii Europene cu aproximativ 2% pe termen lung.

Câștigurile ar veni dintr-o alocare mai eficientă a economiilor între țări și companii, dar și dintr-un acces mai larg al firmelor la creditori, ceea ce ar reduce costurile de finanțare.

Dacă aceste măsuri ar fi completate de reforme care să reducă obstacolele juridice și fiscale pentru investițiile transfrontaliere în capital de risc, precum și de schimbări în sistemele de pensii și asigurări pentru mobilizarea capitalului pe termen lung, impactul total asupra PIB-ului european s-ar apropia de 3%.

FMI susține însă că beneficiile ar putea fi și mai mari dacă reformele financiare ar fi combinate cu măsuri pentru stimularea mediului de afaceri, investițiilor în competențe, cercetare și dezvoltare.

În acest scenariu, în care reformele financiare sunt dublate de măsuri pentru creșterea competitivității și inovării, câștigul pentru PIB-ul european pe termen lung ar putea ajunge la două cifre procentuale.

Fondul recomandă acțiuni pe trei direcții: avansarea uniunii bancare și armonizarea regimurilor de insolvență, dezvoltarea piețelor de capital și a venture capitalului și îmbunătățirea mediului de afaceri, astfel încât capitalul disponibil să poată finanța mai multe proiecte cu potențial ridicat.

„Inovația și finanțarea merg împreună”, concluzionează FMI, subliniind că reformele care duc la apariția unor companii mai competitive vor produce rezultate mai mari dacă economiile europene vor putea circula mai liber către acestea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.