Franţa, prima mare ţară europeană care a autorizat operaţiunile platformei de criptomonede Binance

Franţa a devenit prima ţară europeană mare care a autorizat operaţiunile platformei de criptomonede Binance, care este cea mai mare din lume.

Compania este acum înregistrată ca furnizor de servicii de active digitale înregistrat de către autoritatea franceză de supraveghere a pieţei de valori, AMF, ceea ce îi permite să ofere servicii de tranzacţionare şi custodie pentru bitcoin şi alte criptomonede.

Binance este cea mai mare platformă de tranzacţionare de criptomonede la nivel global. Compania gestionează volume de tranzacţionare spot de peste 14 miliarde de dolari şi un volum de instrumente derivate de aproape 50 de miliarde de dolari într-o singură zi, potrivit datelor de la CoinGecko.

Autorizarea face din Franţa prima naţiune europeană importantă care a dat undă verde Binance. Compania este supravegheată în Lituania de autorităţile de reglementare împotriva spălării banilor din ţară şi solicită, de asemenea, înregistrarea la organul de supraveghere a sectorului financiar suedez.

Binance nu are un sediu oficial şi cândva s-a mândrit cu acest fapt. Dar compania încearcă acum să facă pace cu autorităţile de reglementare, după o reacţie de anul trecut din partea autorităţilor din numeroase ţări, inclusiv Regatul Unit, Italia şi Singapore.

Binance a căutat să atragă sprijinul Franţei, în ultima vreme. Fondatorul şi CEO-ul companiei, Changpeng Zhao, a susţinut o prezentare la un eveniment al industriei cripto la Paris, luna trecută, pentru a lansa un nou program de accelerare pentru aşa-numitele start-up-uri ”Web3”.

Firma s-a angajat, de asemenea, să investească 100 de milioane de euro în ţară. Changpeng Zhao, CEO-ul şi fondatorul Binance, a descris Franţa ca fiind ”foarte progresistă” în adoptarea cripto. ”În interacţiunile noastre cu ei, sunt mult mai avansaţi în înţelegerea lor şi sunt, de asemenea, mult mai progresişti în atitudinile lor. Sunt foarte stricti, Franţa are un organism de reglementare foarte strict. Dar au înţelegerile avansate pentru a merge cu asta”, a spus el pentru CNBC.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#autorizare #Monede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.

#valută #euro #populație