Gata cu hainele aruncate! Uniunea Europeană impune reguli dure pentru marile branduri

20 Iul. 2026, 09:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
20 Iul. 2026, 09:53 // Actual //  Grîu Tatiana

În Uniunea Europeană a intrat în vigoare o nouă regulă care interzice marilor companii să distrugă hainele, încălțămintea și accesoriile rămase nevândute. Măsura face parte din strategia UE de reducere a risipei și de protejare a mediului.

De acum înainte, firmele vor trebui să găsească soluții pentru produsele care nu se vând, precum revânzarea, donarea, recondiționarea sau reutilizarea acestora. Distrugerea va fi permisă doar în situații excepționale, cum ar fi atunci când produsele sunt deteriorate, prezintă riscuri pentru consumatori, sunt contrafăcute sau încalcă drepturi de proprietate intelectuală.

Companiile care vor recurge la această măsură vor fi obligate să justifice decizia și să păstreze documentele care demonstrează motivele distrugerii timp de cinci ani. În plus, începând din februarie 2027, acestea vor trebui să raporteze într-un format unic la nivel european câte produse au distrus și din ce motive.

Noile reguli fac parte din Regulamentul european privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR), adoptat pentru a reduce cantitatea de deșeuri textile generate anual în Uniunea Europeană.

Potrivit Comisiei Europene, între 4% și 9% din produsele textile nevândute sunt distruse înainte de a fi purtate, iar această practică generează aproximativ 5,6 milioane de tone de emisii de CO₂ în fiecare an.

Regulile se aplică, deocamdată, marilor companii, însă din iulie 2030 obligațiile vor fi extinse și la întreprinderile mijlocii.

Executivul european consideră că noile măsuri vor încuraja companiile să își gestioneze mai eficient stocurile, să reducă retururile și să dezvolte modele de afaceri bazate pe economie circulară, în care produsele sunt reparate, reutilizate sau revândute, în loc să fie eliminate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 10:14
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 10:14 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Împărțirea Republicii Moldova în trei regiuni administrative nu înseamnă automat mai mulți sau mai puțini bani europeni. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, respinge criticile potrivit cărora reforma administrativ-teritorială ar putea limita accesul țării la fondurile Uniunii Europene, întrucât regiunile propuse nu ar atinge pragul de 800.000 de locuitori asociat nivelului statistic NUTS 2.

Oficialul susține că discuțiile din spațiul public pornesc de la o înțelegere superficială a modului în care funcționează politica europeană de coeziune și mecanismele de finanțare a dezvoltării regionale.

„Faptul că tu decizi că o regiune se va încadra în acel NUTS 2, va avea 800 plus, nu înseamnă automat că vei primi bani sau nu înseamnă că automat vei primi mai mulți bani”, a declarat Buzu.

Potrivit secretarului general al Guvernului, adevărata provocare pentru Republica Moldova nu este doar trasarea unor noi hotare administrative, ci capacitatea instituțiilor de a transforma fondurile disponibile în proiecte concrete de infrastructură și dezvoltare.

„Cel mai important contează capacitatea administrativă, portofoliul de proiecte, cât de rapid noi putem să maturizăm proiectul, să avem documentații tehnice, să avem echipe capabile să implementeze și să administreze procesul extrem de complicat, cu bani serioși”, a explicat oficialul.

În opinia sa, o regiune cu o populație mai mare nu devine automat beneficiara unor alocări financiare superioare. Fără proiecte pregătite, documentație tehnică și echipe capabile să gestioneze investiții complexe, simpla încadrare într-o categorie statistică europeană nu rezolvă problema absorbției fondurilor.

Declarațiile vin în contextul controverselor provocate de intenția autorităților de a reorganiza administrativ Republica Moldova, prin reducerea celor 32 de raioane și constituirea a trei regiuni. Una dintre criticile formulate în spațiul public vizează dimensiunea demografică a viitoarelor unități administrative și compatibilitatea acestora cu sistemul european NUTS.

Potrivit clasificării europene, nivelul NUTS 2 este asociat, în mod obișnuit, regiunilor cu populații cuprinse între 800.000 și 3 milioane de locuitori. Totuși, acest interval reprezintă un criteriu statistic de referință, nu o condiție care garantează automat accesul la finanțare. Sistemul permite și excepții, în anumite circumstanțe.

În plus, clasificarea statistică NUTS și organizarea administrativ-teritorială nu sunt neapărat identice, iar accesul la fondurile europene depinde de regulile programelor de finanțare, de eligibilitatea beneficiarilor și de capacitatea de implementare.