Industria uleiului din Moldova, la pământ: exporturile s-au prăbușit de 12 ori

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o creștere modestă în primele trei luni ale sezonului curent, iulie–septembrie 2025, depășind nivelul din 2024, dar rămân sub volumele istorice din anii de vârf 2022 și 2023. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, Moldova a livrat în acest interval 4,4 mii tone de ulei, de aproape trei ori mai mult decât anul trecut (1,59 mii tone), însă de aproape 12 ori mai puțin decât în 2023, când se exportaseră 52,4 mii tone.

Creșterea exporturilor este susținută în special de prețuri mai bune. În iulie–septembrie 2025, prețul mediu de export a atins 19,7 lei/kg, cu 12,6% peste nivelul din 2024 și cu 22,3% mai mult decât în 2023. Valoarea totală a exporturilor a ajuns la 87,2 milioane lei, de trei ori mai mult decât anul trecut, dar de aproape zece ori sub recordurile din 2022 și 2023, când depășeau 800 milioane lei.

Economistul notează că un semn pozitiv este revenirea marjei dintre prețul uleiului și cel al semințelor brute, care a urcat la 11,89 lei/kg, după ce în anii trecuți scăzuse dramatic, făcând procesarea aproape nerentabilă. În septembrie 2025, diferența s-a menținut la 10,27 lei/kg, ceea ce oferă speranțe pentru relansarea industriei locale de procesare.

Pe piața exporturilor, compania „Danube Oil Company” SRL din Giurgiulești s-a menținut lider, cu 2 019 tone (46% din total), urmată de „Floarea Soarelui” SA din Bălți (930 tone). Alte firme precum GT „Osadciuc Victor” și „Alionexagro” SRL au exportat câte aproximativ 10% din total, în timp ce „VI Oil Agro” și alți procesatori mai mici au completat clasamentul.

România a rămas principala destinație pentru uleiul moldovenesc, cu 3,6 mii tone (82% din total), urmată de Grecia (168 tone) și Bulgaria (147 tone). Prețurile de export variază între 18,7 lei/kg și 21,1 lei/kg, în funcție de piață.

Balanța comercială a uleiului de floarea-soarelui a înregistrat o ușoară îmbunătățire: exporturile au depășit importurile cu 50%, inversând raportul negativ din 2024. Totuși, comparativ cu performanțele record de acum doi-trei ani, industria locală încă traversează o perioadă dificilă, marcată de declinul capacităților de procesare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #exporturi #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.