Îngrijorător! Prăpastia bugetară se adâncește – Finanțele majorează cheltuielile

Ministerul Finanțelor a anunțat modificări semnificative la partea de venituri și cheltuieli ale bugetului de stat pentru 2025, care vor duce la majorarea deficitului bugetar cu 1,1 miliarde de lei. Astfel, deficitul total va ajunge la 16,7 miliarde de lei, echivalentul a 5,06% din PIB.

Comparativ cu volumul aprobat prin Legea bugetului de stat pentru anul 2024, cheltuielile se propun în majorare cu 386,3 mil. lei sau cu 0,5% și vor constitui 82,6 miliarde de lei.

Din totalul deficitului, 14 096,4 milioane de lei (84%) sunt alocate componentei de bază, iar 2 681,4 milioane de lei (16%) sunt destinate proiectelor finanțate din surse externe.

Principalele modificări la sursele de finanțare a deficitului includ:

– Diminuarea activelor financiare cu 5 158,6 milioane de lei, prin micșorarea creanțelor interne cu 141,1 milioane de lei, inclusiv reducerea mijloacelor din privatizarea bunurilor publice cu 200 milioane de lei și recalcularea cotei părți în capitalul social pentru ÎS “Calea Ferată din Moldova” cu 33,9 milioane de lei.
– Micșorarea cu 5 021,1 milioane de lei a sumelor destinate rambursării împrumuturilor recreditate, inclusiv reducerea împrumuturilor interne și modificarea graficelor de rambursare pentru S.A. „Energocom”.
– Majorarea datoriei totale cu 8 655,3 milioane de lei, pentru suport bugetar (8 274,4 milioane de lei) și proiecte finanțate din surse externe (380,9 milioane de lei). Din această sumă, datoria internă va crește cu 1 000 milioane de lei din emisia de VMS, iar finanțarea externă va fi majorată cu 3 194,4 milioane de lei.
– Rambursarea împrumuturilor externe se va diminua cu 4 460,9 milioane de lei datorită modificării graficului de rambursare a S.A. „Energocom”.

În plus, soldurile de mijloace bănești în conturile bugetului de stat vor fi majorate cu 2 308,9 milioane de lei, pentru a fi utilizate ca surse de finanțare a deficitului în anul următor. Din această sumă, 2 359,9 milioane de lei sunt alocate componentei de bază, iar 51 milioane de lei sunt destinate proiectelor finanțate din surse externe.

Aceste modificări reflectă eforturile guvernului de a ajusta bugetul în contextul unor presiuni economice crescute și a necesității de a susține diverse proiecte strategice. Cu toate acestea, creșterea deficitului bugetar ridică îngrijorări cu privire la sustenabilitatea financiară pe termen lung a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #buget #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).