Investitorii nemți din Moldova au bagajele făcute pentru a se muta în România, dacă rușii invadează țara

Amenințarea rusă este omniprezentă în Moldova. Companiile germane rămân și investesc în continuare – dar au și un plan B,. Moldova, mărturisea recent ministrul Economiei de la Chișinău, Dumitru Alaiba, este „cea mai izolată țară față de piețele de capital din Europa și din lume. În Republica Moldova, un antreprenor nu are alternativa unui împrumut bancar”, a punctat demnitarul observă ziarul berlinez Welt am Sontag, citat de Deutsche Welle și preluat de g4media.ro.

Asta nu înseamnă că marile trusturi multinaționale nu au prins gustul pieței muncii din Moldova dintre Prut și Nistru. E mai ieftină decât în UE și mai aproape decât în afara UE. Și, deși războiul este la trei din cele patru granițe ale țării, ba chiar riscul unei agresiuni rusești este real, investitorii străini nu și-au strâns lucrurile, nu au închis liniile de producție, nu și-au trimis acasă angajații și nu s-au mutat în alte destinații mai sigure. Au, însă, planuri de evacuare pentru cazul în care situația ar deveni critică. Despre astfel de strategii scrie ziarul german Die Welt, într-un reportaj publicat în paginile de economieale ediției sale de weekend.

Scenarii de criză

Cinci scenarii are fabricantul german de echipamente electrice Steinel, cu care jurnaliștii din Berlin au vorbit. „Suntem pregătiți să reluăm în zece ore producția în România, în cazul unui atac rusesc”, spune reprezentantul firmei, citat de Welt am Sonntag. „Într-o primă fază vrem să punem în siguranță angajații noștri și familiile lor iar apoi, abia, tehnologia”.

Transportul este organizat, formalitățile schițate, procedurile elaborate – iar exemplul dat de reporterii germani nici măcar nu este un caz singular.

Multe companii mici și mijlocii din Germania și-au deschis linii de producție în Moldova. Conform Ost-Ausschuss der Deutschen Wirtschaft, reprezentantul intereselor investitorilor germani din Europa Centrală, de Est și Sud-Est și din Asia Centrală, schimbul de mărfuri cu Republica Moldova a fost cotat anul trecut la 826 milioane de euro, în creștere cu 16%. Iar catalogul asociației de colaborare economică moldo-germană MDW a numărat mai mult de 300 de companii din țări vorbitoare de limba germană.

Scrie și Welt am Sonntag despre această prezență și observă că investițiile se fac în etape de producție mai simple, care nu implică mașini sau instalații costisitoare, ci care ar putea fi la un anumit moment critic lăsate în urmă. Scopul este de a profita de mâna de lucru mai ieftină decât în Polonia sau România, dar și de vecinătatea cu Europa, mai avantajoasă decât în cazurile unor facilități industriale stabilite în China sau Vietnam.

„De zeci de ani, statul rus a făcut totul pentru a menține o stare permanentă de incertitudine în Republica Moldova. Moscova sprijină două regiuni controlate de separatiști de pe teritoriul Moldovei, se presupune că acolo sunt staționate și arme rusești”, notează Welt am Sonntag, care nu omite nici corupția întreținută la nivel înalt de când statul moldav s-a desprins de defuncta Uniunea Sovietică, dar nici recenta reacție provocatoare a Rusiei: „Majoritatea guvernelor din ultimii 30 de ani nu au fost doar corupte, ci și servitori credincioși ai Moscovei. Actuala guvernare, orientată spre Europa, primește laude de la antreprenori autohtoni și observatori străini. În schimb, Rusia a devenit mai agresivă față de Moldova, inundă rețelele sociale cu informații false, impune sancțiuni economice și restricționează livrările de gaz”.

Deocamdată, de la începutul agresiunii Rusiei în învecinata Ucraină, nici un client occidental nu a renunțat la serviciile partenerilor din Moldova. Dimpotrivă, se interesează zilnic despre situația din regiune și se oferă să dea o mână de ajutor la securitatea investitorilor. „Este un certificat de încredere care întărește țara – inclusiv în fața Rusiei”, conchide ziarul german.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iromania #companii #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile ucrainene asupra depozitelor Wildberries ar fi provocat pierderi uriașe celui mai mare marketplace din Rusia și comercianților care își vând produsele prin intermediul platformei. Potrivit estimărilor citate de Forbes, prejudiciul cumulat s-ar putea apropia de un trilion de ruble, după distrugerea unor importante capacități logistice ale companiei.

Campania de atacuri ar fi lăsat Wildberries fără marile sale depozite și ar fi scos din funcțiune aproximativ o treime din capacitatea totală de stocare, punând o presiune puternică asupra imperiului de afaceri controlat de Tatiana Kim.

Serghei Semko, analist principal al agenției de cercetare Data Insight, estimează că numai pierderile directe ale Wildberries provocate de distrugerea infrastructurii ajungeau, la jumătatea lunii august, la 147–223 miliarde de ruble. Dacă sunt incluse costurile pentru demolarea structurilor afectate, evacuarea deșeurilor și refacerea terenurilor, factura ar putea urca la 278 de miliarde de ruble.

Și mai mari sunt pierderile suportate de comercianții care aveau marfa depozitată în centrele logistice lovite. Potrivit estimărilor lui Semko, produsele distruse ar valora între 445 și 507 miliarde de ruble, ceea ce ar ridica prejudiciul total la aproximativ 800 de miliarde de ruble.

Margareta Evstigneeva, șefa Asociației Furnizorilor de Mărfuri pentru Comerțul pe Platforme Electronice, estimează însă pierderile comercianților la 600–700 de miliarde de ruble. Adăugate pagubelor Wildberries, acestea ar putea împinge factura totală spre pragul de un trilion de ruble.

„La mulți a ars până la 95% din întreaga marfă”, afirmă Evstigneeva. Potrivit acesteia, compensațiile oferite micilor comercianți ar fi fost în medie de numai 2.000–30.000 de ruble și nu ar fi acoperit nici 20% din pierderile suferite.

Situația financiară a Wildberries ar începe, la rândul său, să dea semne de tensiune. După atacurile asupra depozitelor, cifra de afaceri a companiei ar fi scăzut, iar comercianții reclamă întârzieri la plata banilor pentru produsele deja vândute.

În paralel, WB Bank, instituția financiară afiliată grupului, a lansat o campanie pentru atragerea banilor populației prin depozite pe termen scurt, cu dobânzi de peste 14% pe an.

Dimensiunea pierderilor este cu atât mai importantă cu cât numai pagubele directe estimate ale Wildberries ar putea depăși profitul anual al companiei. În anul precedent, aceasta raportase un profit de aproximativ 175 de miliarde de ruble.

Reprezentanții comercianților susțin că Wildberries ar invoca forța majoră pentru distrugerea mărfurilor și că nu ar exista, deocamdată, perspective pentru despăgubirea integrală a vânzătorilor afectați.

Unul dintre marii comercianți, Igor Șancenko, susține că a pierdut produse în valoare de peste 400 de milioane de ruble. Acesta cere compensarea mărfurilor distruse cel puțin la prețul de cost și suspendarea temporară a unor obligații fiscale pentru firmele afectate.

O asemenea intervenție ar necesita însă sute de miliarde de ruble. O sursă apropiată Kremlinului, citată anterior de Reuters, susținea că bugetul rus nu dispune de resurse suficiente pentru salvarea comercianților afectați și avertiza asupra riscului unui val de falimente.

Problemele apar într-un moment dificil pentru finanțele publice ale Rusiei. Potrivit datelor prezentate în material, deficitul bugetului federal ajunsese la sfârșitul lunii iulie la 6,45 trilioane de ruble, de 1,7 ori peste nivelul planificat pentru întregul an, în timp ce cheltuielile militare absorb aproximativ o treime din buget.