Investitorii se arată interesați de energia soarelui. Capacitate pentru instalațiile fotovoltaice va fi majorată

În scopul valorificării surselor de energie regenerabilă, Cabinetul de miniștri a aprobat majorarea cotelor de capacitate pentru instalațiile fotovoltaice montate pe terenuri până la valoarea de 120 MW.

Decizia vine ca urmare a interesului sporit pentru instalațiile solare, manifestat de investitori, în special pentru cele fotovoltaice pe terenuri. În prezent, sunt depuse 144 de cereri la instalații fotovoltaice pe clădiri cu o capacitate de 111,2 MW, precum și 21 de cereri cu o capacitate de 10,56 MW. Respectiv, pentru instalațiile eoliene și tehnologiile non intermitente există interes mult mai redus.

Astfel, în vederea atingerii valorii necesare pentru instalațiile fotovoltaice, s-a decis diminuarea și realocarea capacităților inițiale, din contul tehnologiilor de generare non intermitente, cogenerare pe bază de biogaz, singaz (gaz sintetic) și biomasă.

Noile modificările vor contribui la creșterea producerii proprii de energie, asigurarea dezvoltării durabile, ameliorarea schimbărilor climatice și atragerea investițiilor într-o perioadă relativ scurtă de timp. Totodată, vor contribui la crearea locurilor de muncă, având în vedere interesul demonstrat de investitori asupra tipurilor de tehnologii în domeniul surselor de energie regenerabilă, în special cele fotovoltaice.

#soare #instalatii fotovoltaice #Energie #investitori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie