Iohannis despre butoiul cu pulbere din coastele Moldovei: Voi solicita ca UE să se implice mai mult și mai intens

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, înaintea participării miercuri la Summitul Parteneriatului Estic, că va solicita ca Uniunea Europeană să se implice mai mult în rezolvarea conflictelor care afectează partenerii României. Şeful statului a adăugat că Republica Moldova, de exemplu, este dispusă să facă reformele necesare şi să se mişte în direcţia UE.

Suntem iarăşi aici, la Bruxelles. Avem astăzi Summitul Parteneriatului Estic, adică ne întâlnim noi, liderii europeni, cu liderii statelor din Parteneriatul Estic – Moldova, Ucraina şi ceilalţi parteneri. Este un Summit mult aşteptat şi este destul de clar că există aşteptări din ambele părţi. Noi, din Uniune, ne aşteptăm ca partenerii noştri să îndeplinească ce s-au angajat să îndeplinească prin, de exemplu, acordurile de asociere, dar, din partea lor, sigur, există aşteptări ca Uniunea să-i sprijine, să-i ajute şi să-i îndrume”, a declarat Klaus Iohannis, miercuri la Bruxelles.

Acesta a explicat şi subiectul pe care îl va aborda la Summitul Parteneriatului Estic.

În alocuţiunea mea, eu voi solicita, printre altele, două lucruri. Primul – ca Uniunea Europeană să se implice mai mult, mai intens şi mai des în rezolvarea conflictelor care afectează pe partenerii noştri. Iar al doilea lucru se referă la viteza diferită cu care se mişcă partenerii noştri. Este clar că unii se mişcă mai repede, sunt dispuşi să facă mai mult, cum este cazul Republicii Moldova, unde avem o administraţie acum care este dispusă să facă reformele necesare şi să se mişte mai repede în direcţia Uniunii Europene, şi solicitarea mea este în sensul să dăm şansa celor care vor mai mult să facă mai mult. Mâine avem şedinţa Consiliului şi despre Consiliu voi face mâine mai multe remarci”, a conchis preşedintele Iohannis.

#tranistria #conflict #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.