Iohannis despre butoiul cu pulbere din coastele Moldovei: Voi solicita ca UE să se implice mai mult și mai intens

16 Dec. 2021, 10:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Dec. 2021, 10:35 // Actual //  bani.md

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, înaintea participării miercuri la Summitul Parteneriatului Estic, că va solicita ca Uniunea Europeană să se implice mai mult în rezolvarea conflictelor care afectează partenerii României. Şeful statului a adăugat că Republica Moldova, de exemplu, este dispusă să facă reformele necesare şi să se mişte în direcţia UE.

Suntem iarăşi aici, la Bruxelles. Avem astăzi Summitul Parteneriatului Estic, adică ne întâlnim noi, liderii europeni, cu liderii statelor din Parteneriatul Estic – Moldova, Ucraina şi ceilalţi parteneri. Este un Summit mult aşteptat şi este destul de clar că există aşteptări din ambele părţi. Noi, din Uniune, ne aşteptăm ca partenerii noştri să îndeplinească ce s-au angajat să îndeplinească prin, de exemplu, acordurile de asociere, dar, din partea lor, sigur, există aşteptări ca Uniunea să-i sprijine, să-i ajute şi să-i îndrume”, a declarat Klaus Iohannis, miercuri la Bruxelles.

Acesta a explicat şi subiectul pe care îl va aborda la Summitul Parteneriatului Estic.

 În alocuţiunea mea, eu voi solicita, printre altele, două lucruri. Primul – ca Uniunea Europeană să se implice mai mult, mai intens şi mai des în rezolvarea conflictelor care afectează pe partenerii noştri. Iar al doilea lucru se referă la viteza diferită cu care se mişcă partenerii noştri. Este clar că unii se mişcă mai repede, sunt dispuşi să facă mai mult, cum este cazul Republicii Moldova, unde avem o administraţie acum care este dispusă să facă reformele necesare şi să se mişte mai repede în direcţia Uniunii Europene, şi solicitarea mea este în sensul să dăm şansa celor care vor mai mult să facă mai mult. Mâine avem şedinţa Consiliului şi despre Consiliu voi face mâine mai multe remarci”, a conchis preşedintele Iohannis.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.