Ioniță a detonat optimismul lui Lupușor: Economia Moldovei e în colaps, nu în recesiune

Economistul Veaceslav Ioniță a comentat, într-un interviu pentru Ziua.md, controversele apărute în ultimele zile privind starea reală a economiei Republicii Moldova, după ce expertul Adrian Lăpușor a criticat afirmațiile despre intrarea țării în recesiune. „Recesiunea din 2024 nu este opinie – este fapt”, a declarat Ioniță, care a contrazis pozițiile optimiste apărute în spațiul public.

Potrivit economistului, în 2024 Republica Moldova a înregistrat două trimestre consecutive de scădere a produsului intern brut, ceea ce reprezintă definiția tehnică a unei recesiuni. „Asta este un fapt, nu o părere. Recesiunea a fost în 2024 și este consemnată oficial”, a subliniat el.

Ioniță afirmă însă că problema reală este mult mai profundă decât recesiunea tehnică și reflectă un declin sistemic acumulat de ani de zile. El susține că producția agricolă se află pe minus de cinci ani consecutiv, industria înregistrează scăderi constante, iar piața muncii a pierdut zeci de mii de locuri de muncă. De asemenea, exporturile au intrat în declin încă din 2022, iar economia nu a revenit la nivelurile anterioare. „Recesiunea este ca un termometru: îți arată febra. Problema este în organism”, a explicat Ioniță.

Economistul avertizează că Republica Moldova trece prin stagflație, un fenomen rar și periculos definit prin combinația de inflație și lipsă de creștere economică. „Când ai inflație suferă populația, dar businessul merge. Când ai stagnare, suferă businessul, dar populația respiră. Când le ai pe ambele, suferă toți”, a spus el, adăugând că în Moldova creșterea prețurilor nu generează activitate economică, un fenomen care se manifestă deja de patru ani.

Un alt semnal de alarmă, potrivit lui Ioniță, este dezechilibrul istoric în comerțul cu produse alimentare. Pentru prima dată, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, deși tradițional era un exportator net. „Aici e drama cea mare. Este pentru prima dată în istoria noastră când balanța alimentară este negativă”, a spus el.

Ioniță a criticat modul în care autoritățile prezintă cifrele economice, subliniind că o creștere de 1% după cinci ani de scăderi nu poate fi considerată o performanță. „Nu e rușine să spui adevărul economic. Dacă PIB-ul este la doar 70% din ceea ce a fost cândva, cu ritmurile actuale ne-ar trebui 20 de ani să ajungem înapoi”, a adăugat el.

În concluzie, Ioniță afirmă că discuțiile despre existența sau inexistența recesiunii deturnează atenția de la problema reală: un declin structural profund. „Recesiunea din 2024 a fost doar un simptom. Situația reală este mult mai gravă și trebuie privită în ansamblu”, a încheiat economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Ioniță #recesiune #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Spitalele regionale din Bălți și Cahul nu vor fi finalizate în termenele vehiculate anterior, iar inaugurarea acestora este realistă abia în jurul anilor 2030–2031. Declarația a fost făcută de ministrul Sănătății, Emil Ceban, în cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei.

Potrivit ministrului, termenul din 2028 este deja exclus. „Este clar că ne luăm rămas-bun de la anul 2028. Nu va fi gata atunci. Sperăm însă că până în 2030, în primul rând spitalul din Cahul, iar apoi și cel din Bălți”, a declarat Ceban.

Ministrul a explicat că spitalul din Cahul a avansat mai rapid din punct de vedere procedural, întrucât este amplasat pe același teritoriu, lângă spitalul existent, iar studiul de fezabilitate și conceptul au fost realizate într-un mod mai coerent. În schimb, la Bălți proiectul a fost mai complicat, din cauza identificării unui teren nou, situat în afara municipiului, în localitatea Corlăteni, și a procedurilor de licitație aferente. Aceste blocaje au dus la pierderea a unu-doi ani în procesul de implementare.

Emil Ceban a subliniat că cele două spitale sunt proiecte strategice pentru Republica Moldova, menite să schimbe fundamental arhitectura sistemului medical. „Vorbim despre spitale regionale, astfel încât oamenii să nu mai fie nevoiți să vină la Chișinău pentru o mare parte din serviciile medicale”, a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, autoritățile își propun ca spitalele din Bălți și Cahul să funcționeze la un nivel superior de performanță, inclusiv ca spitale universitare, cu profesori, studenți și rezidenți, pentru a asigura sustenabilitatea resurselor umane. De asemenea, este prevăzută descentralizarea serviciilor oncologice, care vor fi disponibile obligatoriu în ambele spitale, precum și dezvoltarea medicinei minim invazive și a altor specialități de înaltă performanță.

Ministrul Sănătății a menționat că autoritățile au învățat din greșelile anterioare și că proiectele beneficiază de sprijinul partenerilor internaționali, fiind incluse în planul de dezvoltare al țării. „Avem susținere și trebuie să le facem. 2030 este un termen realist”, a conchis Emil Ceban.

#balti #cahul #Ceban #sanatate