Isteria gazieră a Kremlinului. Sturza: ”S-a vrut soluționarea conflictului transnistrean pe condițiile Moscovei”

21 Oct. 2021, 14:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Oct. 2021, 14:34 // Actual //  bani.md

Federația Rusă folosește gazele naturale direct în interesele sale politice și geopolitice, de soluționare a problemelor politice numai că Rusia nu este la prima reiterație și țările, inclusiv Republica Moldova, s-au învățat să reacționeze și tehnic, și legal, și economic, și nu mai este atât de dramatic cum putea să fie acum mulți ani când nu existau pur și simplu alte surse de gaz pentru Republica Moldova, potrivit fostului premieri și actual om de afaceri, Ion Sturza.

Federația Rusă în ultimele, apropo, nu luni, dar săptămâni încearcă foarte insistent să-și rezolve problemele politice, strategice și geopolitice în regiune prin această criză a gazelor, exagerând. Exagerează din simplul motiv că nu poate astăzi Republica Moldova pentru o scădere efemeră a prețului la gaz să-și permită trecerea la datoria de stat a multor miliarde de dolari, chiar și mai mult pot să vă spun, dar sper că și conducerea politică a Republicii Moldova poate să vă spună despre aceste lucruri, că una dintre condiții a fost soluționarea rapidă a conflictului din Transnistria, pe condițiile Moscovei, bineînțeles, lucru care niciun om teafăr la cap – fie el socialist, comunist, de dreapta, de stânga, pro-european sau pro-rus – nu poate să-l permită astăzi”, a declarat Ion Sturza, într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Referindu-se la aprovizionarea cu gaz a regiunii din stânga Nistrului, fostul premier susține că Centrala de la Cuciurgan și Uzina metalurgică de la Râbnița, consumă – atenție! – 60% din tot gazul care se consumă, statistic vorbind, pe teritoriul Republicii Moldova.

Eu cred că dna Gavrilița l-a informat pe dl Krasnoselski că, da, noi avem posibilitatea să luăm din surse alternative, însă, dacă doriți ca regiunea să primească gaz, trebuie să plătiți prețul pe care noi îl achităm furnizorilor și plata trebuie să fie anticipată. E un argument foarte puternic în discuțiile cu Federația Rusă, pentru că Federația Rusă, într-o formă sau alta, din câte înțeleg eu, a vrut să se spele pe mâini, adică: „Vă dăm gaz acolo cu un mic discount de la prețul cela exorbitant, dar asumați-vă datoriile Transnistriei, plătiți rapid datoriile care s-au acumulat din managementul lor al companiei Moldovagaz”.

Sturza este convins că în următoarele săptămâni se așteaptă o deblocare a situației în Europa. Scopul final care se întrevede în toată operațiunea aceasta cu gazul în Europa a fost ca să impună Germania să dea aprobările finale pentru Nord Stream, deja țeava e plină cu gaz, e vorba de sute de milioane de metri cubi și cred că în următoarele 2-3 săptămâni Nord Stream-ul va fi funcțional și va începe să livreze gaz. Și atunci tot prețul și toată tevatura aceasta isterică se vor duce vertiginos la vale.

28 Oct. 2026, 10:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Oct. 2026, 10:14 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova va trebui să-și reducă treptat deficitul bugetar de la aproximativ 6% la 3% din Produsul Intern Brut (PIB), în cadrul discuțiilor cu Fondul Monetar Internațional (FMI) cu privire un eventual nou acord de finanțare. Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, susține că instituția financiară internațională recomandă o ajustare anuală de aproximativ 0,5 puncte procentuale, fără a impune atingerea imediată a pragului de 3%.

Potrivit ministrului, reprezentanții FMI sunt conștienți că o reducere bruscă a deficitului bugetar ar fi dificil de realizat, motiv pentru care discuțiile vizează o consolidare fiscală graduală.

„FMI nu insistă ca pentru anii 2026–2027 să avem un deficit de 3%, deoarece toți sunt realiști. Ne propun o reducere a deficitului cu 0,5 puncte procentuale în fiecare an, astfel încât să ajungem treptat la acest nivel”, a explicat Victoria Belous.

Ministrul a precizat că, pentru anul 2027, recomandarea Fondului este ca autoritățile să înceapă reducerea deficitului cu aproximativ 0,5 puncte procentuale, urmând ca ajustările să continue și în anii următori.

Dacă deficitul bugetar ar porni de la nivelul de 6% din PIB și ar fi redus anual cu câte 0,5 puncte procentuale, atingerea pragului de 3% ar necesita aproximativ șase ani. Astfel, într-un asemenea scenariu, obiectivul ar putea fi realizat în jurul anului 2032.

Reducerea deficitului presupune diminuarea diferenței dintre cheltuielile și veniturile statului. Aceasta poate fi realizată prin creșterea încasărilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor publice sau combinarea celor două măsuri. Victoria Belous nu a detaliat însă ce ajustări concrete ar urma să fie aplicate pentru atingerea obiectivului.

Un deficit bugetar de 6% din PIB înseamnă că statul cheltuiește cu echivalentul a 6% din valoarea economiei mai mult decât încasează, diferența fiind acoperită, în principal, prin împrumuturi și alte surse de finanțare.