La o zi după discursul Maiei Sandu, PE votează într-o rezoluție deschiderea rapidă a negocierilor de aderare

Într-o rezoluție adoptată miercuri, 10 septembrie curent, după discursul privind Starea Uniunii Europene a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și la o zi după ce președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a adresat Parlamentului European, eurodeputații au criticat intensificarea operațiunilor hibride și încercările de ingerință ale Rusiei înainte de alegerile parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie și au cerut țărilor UE să deschid rapid negocierile de aderare cu Chișinăul, scrie Realitatea.

Textul adoptat cu 490 de voturi pentru, 65 împotrivă și 86 abțineri în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European la Strasbourg, subliniază că încercările repetate ale Moscovei de a interveni în procesele democratice ale Republicii Moldova vizează în mod clar să destabilizeze această țară și să o întoarcă de la calea democrației, făcând-o să își revoce deciziile suverane, mai cu seamă cele legate de viitoarea aderare la UE.

Eurodeputații salută angajamentul exemplar al Republicii Moldova față de reformele legate de aderarea la UE și progresele constante înregistrate în acest sens, în pofida provocărilor interne și externe semnificative – inclusiv războiul de agresiune total al Rusiei împotriva Ucrainei și amenințările hibride specifice ale Kremlinului. Aceștia își reafirmă sprijinul de neclintit pentru perspectivele Republicii Moldova de aderare la UE și îndeamnă Consiliul să deschidă rapid negocierile de aderare cu clusterul 1 (elemente fundamentale), ca recunoaștere a progreselor substanțiale înregistrate de Republica Moldova pe calea reformelor esențiale.

Deputații subliniază că viitoarele alegeri parlamentare sunt menite să determine consolidarea democratică a Republicii Moldova și progresele înregistrate în direcția aderării la UE si doresc ca UE să sprijine în continuare țara în asigurarea unui vot liber, corect și transparent. Parlamentul îndeamnă autoritățile naționale, societatea civilă și UE să își îmbunătățească comunicarea strategică, pentru a contracara discursurile false promovate de Rusia. În plus, deputații iau act de contribuția importantă a organizațiilor societății civile la combaterea dezinformării și a influenței răuvoitoare exercitate de actorii politici care se opun reformelor și de agenții Rusiei.

Rezoluția afirmă că reforma cuprinzătoare a sistemului de justiție și lupta împotriva corupției sunt esențiale, atât pentru reziliența Republicii Moldova împotriva ingerințelor străine și a amenințărilor hibride, cât și pentru succesul reformelor democratice și al celor legate de aderarea la UE. Textul recunoaște, de asemenea, eforturile susținute ale Republicii Moldova de a construi un sistem judiciar independent, imparțial, responsabil și profesionist.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pledat miercuri, în plenul Parlamentului European, pentru accelerarea procesului de extindere, subliniind că viitorul Republicii Moldova, al Ucrainei și al țărilor din Balcanii de Vest este în Uniunea Europeană. La o zi după ce președinta Republicii Moldova Maia Sandu a susținut un discurs solemn de la același pupitru al democrației europene în care a pledat pentru integrarea europeană a țării sale și a Ucrainei, Ursula von der Leyen a răspuns în discursul său anual privind Starea Uniunii Europene cu îndemnul: “Haideți să înfăptuim următoarea reunificare a Europei!“.

Maia Sandu, recurs la istoria extinderii UE: Cele mai multe democrații nu erau depline când au aderat. Nu cerem “scurtături”, dar este o “cursă contra-cronometru” de a ancora țara în UE și a o proteja de Rusia

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a rostit marți în plenul Parlamentului European de la Strasbourg un discurs cu profunde accente istorice și politice, cerând sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru accelerarea parcursului european al țării sale, despre care a afirmat că este o „cursă contra-cronometru” de a ancora țara în UE și de a feri de amenințarea rusă, dar o cursă pentru care Moldova nu cere „scurtături”.

Discursul președintei Republicii Moldova în casa democrației europene este menit să stimuleze caracterul decisiv al alegerilor de la finalul acestei luni, să contracareze tacticile hibride ale Rusiei și să favorizeze ireversibilitatea parcursului european.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia își confirmă statutul de una dintre cele mai spectaculoase piețe imobiliare de lux din Europa, cu peste 150 de proprietăți evaluate la mai mult de 10 milioane de euro. În fruntea clasamentului se află o vilă de pe Coasta Amalfitană, scoasă la vânzare pentru 58 de milioane de euro, echivalentul a 0,33% din PIB-ul Republicii Moldova, care în 20205 a fost de 353, 5 miliar de lei.

Proprietatea este situată în Vietri sul Mare și impresionează prin dimensiuni: aproximativ 1.700 de metri pătrați, 48 de camere, 20 de băi și un teren terasat de circa 2.800 de metri pătrați.

Vila domină clasamentul celor mai scumpe locuințe scoase la vânzare în Italia și beneficiază de amplasarea într-una dintre cele mai exclusiviste și căutate zone de pe litoralul italian.

Pe locurile următoare se află un complex format din patru vile în Porto Cervo, celebra destinație de lux din Sardinia, precum și o proprietate din Capri evaluată la aproximativ 33 de milioane de euro.

Toscana este însă regiunea cu cea mai mare concentrare de proprietăți de ultra-lux din Italia, având cele mai multe locuințe evaluate la peste 10 milioane de euro.

Piața italiană a reședințelor de lux rămâne dominată de vile istorice, proprietăți cu vedere la mare și domenii amplasate în destinații consacrate precum Toscana, Capri, Sardinia și Coasta Amalfitană.