Lovitură pentru Zuckerberg: Meta a primit cea mai mare amendă din istoria sa — 25 de miliarde de dolari

22 Oct. 2026, 10:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Oct. 2026, 10:31 // Actual //  Grîu Tatiana

Meta, compania care deține Facebook, Instagram și WhatsApp, a fost obligată să plătească 25 de miliarde de dolari statului american New Mexico, după ce a fost găsită răspunzătoare pentru inducerea în eroare a publicului privind protecția datelor de pe Facebook. Decizia a fost pronunțată miercuri, 21 octombrie, și reprezintă cea mai mare amendă aplicată vreodată companiei. Meta a anunțat că va contesta hotărârea. 

Judecătorul Francis Mathew a stabilit valoarea sancțiunii după ce, în septembrie, un juriu a constatat peste 43 de milioane de încălcări ale legislației statului privind protecția consumatorilor. Procesul a vizat declarațiile prin care Facebook le transmitea utilizatorilor că dețin controlul asupra informațiilor personale, deși terții puteau avea acces la acestea în condiții pe care publicul nu le înțelegea.

Potrivit hotărârii, practicile înșelătoare au fost intenționate și s-au desfășurat pe parcursul a peste 11 ani, între 2010 și 2021. Judecătorul a arătat că mesajele conducerii, inclusiv ale lui Mark Zuckerberg, făceau parte dintr-o strategie menită să inducă publicul în eroare.

Dosarul își are originea în scandalul Cambridge Analytica. Firma britanică de consultanță politică a obținut, prin intermediul unei aplicații, date provenite de la până la 87 de milioane de utilizatori Facebook. Informațiile au fost folosite pentru profilarea alegătorilor și direcționarea mesajelor politice, inclusiv în contextul campaniei prezidențiale americane din 2016. New Mexico a intentat procesul împotriva Meta în 2021.

Aplicarea sancțiunii maxime prevăzute de lege, de 5 000 de dolari pentru fiecare încălcare, ar fi dus la o sumă de peste 219 miliarde de dolari. Judecătorul a redus însă penalitatea la 25 de miliarde. Reprezentanții statului ceruseră între 35 și 40 de miliarde de dolari, în timp ce avocații Meta susțineau că sancțiunea nu ar trebui să depășească aproximativ 3,4 miliarde.

Compania respinge concluziile instanței. Directorul juridic al Meta, C.J. Mahoney, a declarat că hotărârea și abordarea autorităților fac aproape imposibilă desfășurarea afacerilor în New Mexico. Acesta s-a arătat încrezător că Meta va câștiga în apel. În instanță, compania a susținut că nu vinde datele utilizatorilor și că statul nu a demonstrat că publicul a fost efectiv indus în eroare.

Suma va acumula dobândă de 15% anual până la achitare, potrivit hotărârii. Banii sunt destinați unui fond pentru educație al statului, însă contestarea deciziei poate amâna încasarea lor.

 

22 Oct. 2026, 09:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 09:59 // Actual //  Ursu Victor

Prețurile petrolului ar putea rămâne la niveluri ridicate mult mai mult decât anticipau investitorii și alimentează un nou val de presiuni inflaționiste asupra economiei mondiale. Contractele futures pentru livrările din 2027 s-au scumpit în ultimele săptămâni, iar analiștii avertizează că efectele războiului cu Iranul asupra pieței energetice riscă să se prelungească și anul viitor și afectează costurile de transport, producție și dobânzile, relatează Axios.

Potrivit datelor de piață analizate de publicația americană, contractele futures pentru petrol cu livrare în ianuarie 2027 au crescut cu 17% de la începutul lunii septembrie, depășind pragul de 97 de dolari pentru un baril. Este cel mai ridicat nivel înregistrat de aceste contracte de la izbucnirea războiului cu Iranul.

Scumpirile sunt vizibile și pentru celelalte perioade de livrare. Contractele pentru iunie 2027 au avansat cu 18%, până la 88 de dolari pe baril, în timp ce cele pentru decembrie au crescut cu 13%, ajungând la aproximativ 81 de dolari. Deși piețele continuă să anticipeze o anumită ieftinire a petrolului pe parcursul anului viitor, reducerea așteptată este mult mai modestă decât estimările de acum câteva săptămâni.

Schimbarea de perspectivă vine după ce, la sfârșitul verii, investitorii mizau pe diminuarea tensiunilor cu Iranul și pe reluarea livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu. Aceste speranțe au fost însă înlocuite de temeri privind persistența riscurilor geopolitice și costurile ridicate ale transportului maritim.

Un factor suplimentar de vulnerabilitate îl reprezintă diminuarea rezervelor de petrol. Stocurile au contribuit inițial la amortizarea șocului provocat de întreruperea livrărilor din Orientul Mijlociu, însă o parte importantă a acestora a fost consumată de la începutul conflictului. În consecință, economia mondială devine mai expusă unui eventual nou salt al cotațiilor.

Situația complică inclusiv calculele băncilor centrale. În mod tradițional, instituțiile monetare au tratat scumpirile energiei drept șocuri temporare, evitând să reacționeze excesiv prin majorarea dobânzilor. Persistența prețurilor ridicate riscă însă să transforme aceste creșteri într-o sursă de inflație de durată, cu efecte asupra consumului, investițiilor și ritmului de creștere economică.

Paradoxal, exporturile de petrol din Golful Persic au revenit chiar peste nivelurile anterioare războiului. Potrivit Wall Street Journal, care citează datele companiei Kpler, livrările au depășit 24 de milioane de barili pe zi în săptămâna încheiată la 18 octombrie, comparativ cu 23,3 milioane de barili înaintea conflictului.

Recuperarea a fost posibilă prin utilizarea unor rute alternative și prin transferarea petrolului între nave în afara Strâmtorii Ormuz. Aceste soluții presupun însă cheltuieli suplimentare și riscuri de securitate considerabile.

Christopher Haines, responsabil pentru piața mondială a petrolului în cadrul Energy Aspects, avertizează că posibilitățile de majorare a exporturilor din Orientul Mijlociu rămân limitate, chiar și cu mecanismele alternative de transport. În plus, restabilirea încrederii companiilor maritime și a asigurătorilor că navele nu vor fi atacate va fi extrem de dificilă.

Economistul Robin Brooks consideră că scumpirea petrolului este determinată într-o măsură importantă de creșterea costurilor de transport și de teama unor noi atacuri, nu doar de un deficit fizic de țiței. Potrivit estimărilor sale, exporturile din Golful Persic recuperaseră deja 91% din nivelul anterior războiului, iar prima de risc asociată conflictului adaugă cel puțin 20 de dolari la prețul unui baril.

În paralel, administrația președintelui american Donald Trump încearcă să reducă prețurile carburanților înaintea alegerilor legislative de la mijlocul mandatului. Una dintre măsurile recente vizează facilitarea accesului pe piață al unor volume suplimentare de motorină rusească. Efectele ar putea fi însă limitate, deoarece atacurile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia și sancțiunile care îngreunează reparațiile restrâng capacitatea Moscovei de a majora exporturile.