„Magazinele Șor” din aeroport, scoase din nou la licitație. Spînu: Procesul a fost sabotat, inclusiv din interior

Astăzi, la ora 15:00, a expirat termenul de depunere a ofertelor pentru participarea la licitația spațiilor comerciale din cadrul Aeroportului Internațional Chișinău. Am avut mai multe discuții cu Agenția Proprietății Publice referitoare la procedura de organizare a licitației și la aplicanți. Au aplicat doar două companii: LeBridge și Lagardere, ceea ce nu asigură o concurență suficientă, constatată ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Concluziile preliminare, potrivit ministrului, arată că acest proces a fost sabotat, inclusiv din interior, și avem obligația să anulăm licitația și să inițiem o procedură nouă în termeni cât mai restrânși. Scopul lui Șor a fost să continue să extragă bani din spațiile aeroportului și să blocheze o licitație corectă.

„În acest sens, am agreat ca mâine, marți, Agenția Proprietății Publice să anunțe calendarul pentru organizarea unei noi licitații care să asigure participare cât mai largă a companiilor din domeniu, dar și respectarea tuturor rigorilor pentru buna organizare a procesului”, a punctat Spînu.

Din luna septembrie 2023, regimul duty free de la Aeroportul Chișinău a fost anulat, respectiv au intrat în vigoare modificările la compartimentul TVA și accize ce vizează magazinele de tip „duty-free”, iar la sfârșitul anului 2023 au expirat contractele de locațiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#duty free #Aeroport #Sor #magazine

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Facebook s-a schimbat semnificativ față de acum două decenii și a devenit unul dintre giganții tech care a schimbat lumea și fără de care majoritatea oamenilor nu își pot imagina viața. Ce am învățat însă în acest timp și către ce ne îndreptăm, se întreabă site-ul de analize economice și sociale Panorama.

Pe 4 februarie 2004, Mark Zuckerberg, atunci în vârstă de 19 ani, a lansat TheFacebook.com, o versiunea digitală a catalogului studenților de la Harvard. Dosarul virtual cu nume și poze avea însă câteva avantaje: studenții puteau împărtăși la ce cursuri mergeau și dacă erau singuri sau într-o relație. Mai mult, puteau să-și trimită mesaje unul altuia.

Facebook a prins rapid în toată lumea, pentru că promitea o modalitate simplă de a rămâne conectat cu prietenii, „nu cu băncile, cu brandurile sau cu parlamentul. Oamenii aveau nevoie de asta, nu avuseseră până atunci un instrument digital prin care să-și regăsească foștii colegi de liceu sau un loc virtual, în care să vadă bebelușul unor cunoștințe”, spune ea.

Rețeaua socială devenise un soi de piață publică în care lumea putea să își exprime ideile, sentimentele, opiniile despre cele mai importante evenimente din țară. Iar asta a atras oamenii care simțeau nevoia unui spațiu în care să se poată exprima liber, în scris sau în imagini.

În 2007, Facebook avea deja 50 de milioane de utilizatori. Anul următor numărul lor s-a dublat. Creșterea semnificativă a fost cauzată în parte și de adăugarea unor funcții noi care au devenit foarte populare.

În 2008, Facebook a introdus chat-ul privat, wall-ul de pe profilul fiecărui utilizator și prima aplicație pentru iPhone. A fost și primul an în care fondatorul Mark Zuckerberg a apărut în lista miliardarilor făcută de Forbes, cu o avere de 1,5 miliarde de dolari, la doar 23 de ani. Anul următor, Facebook a continuat să inoveze și a creat butonul „like”, un feature care a fost ulterior copiat de toate rețelele sociale.

În 2012, când rețeaua a ajuns la un miliard de utilizatori, s-a listat la bursă. Valora 104 miliarde de dolari.

3.1 miliarde de utilizatori avea Facebook în ianuarie 2024, conform datelor Statista

911 miliarde de dolari valorează Facebook în prezent, conform datelor AOL