„Magazinele Șor” din aeroport, scoase din nou la licitație. Spînu: Procesul a fost sabotat, inclusiv din interior

Astăzi, la ora 15:00, a expirat termenul de depunere a ofertelor pentru participarea la licitația spațiilor comerciale din cadrul Aeroportului Internațional Chișinău. Am avut mai multe discuții cu Agenția Proprietății Publice referitoare la procedura de organizare a licitației și la aplicanți. Au aplicat doar două companii: LeBridge și Lagardere, ceea ce nu asigură o concurență suficientă, constatată ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Concluziile preliminare, potrivit ministrului, arată că acest proces a fost sabotat, inclusiv din interior, și avem obligația să anulăm licitația și să inițiem o procedură nouă în termeni cât mai restrânși. Scopul lui Șor a fost să continue să extragă bani din spațiile aeroportului și să blocheze o licitație corectă.

„În acest sens, am agreat ca mâine, marți, Agenția Proprietății Publice să anunțe calendarul pentru organizarea unei noi licitații care să asigure participare cât mai largă a companiilor din domeniu, dar și respectarea tuturor rigorilor pentru buna organizare a procesului”, a punctat Spînu.

Din luna septembrie 2023, regimul duty free de la Aeroportul Chișinău a fost anulat, respectiv au intrat în vigoare modificările la compartimentul TVA și accize ce vizează magazinele de tip „duty-free”, iar la sfârșitul anului 2023 au expirat contractele de locațiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#duty free #Aeroport #Sor #magazine

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mult mai mult decât exportă. În primele cinci luni ale anului 2026, țara a exportat mărfuri în valoare de 1,376 miliarde de euro, dar a importat de 4,172 miliarde de euro, ceea ce a dus deficitul comercial la 2,795 miliarde de euro, cu 89,8 milioane de euro sau 3,3% mai mare decât în aceeași perioadă din 2025, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Doar în luna mai, exporturile au însumat 258,4 milioane de euro, cu 13,2% mai mult decât în mai 2025, însă cu 4,2% mai puțin decât în aprilie. Din totalul exporturilor, 79,5% au fost produse fabricate în Republica Moldova, în valoare de 1,094 miliarde de euro, în timp ce 20,5%, adică 282 milioane de euro, au reprezentat reexporturi.

63% din toate exporturile au avut ca destinație statele Uniunii Europene, unde au fost livrate mărfuri în valoare de 867 milioane de euro, cu 11,3% mai mult decât anul trecut. Alte 6,1% din exporturi au mers în țările CSI. România rămâne principalul cumpărător al produselor moldovenești, cu 26,5% din totalul exporturilor, urmată de Turcia (14,9%), Italia (9,8%), Cehia (8,5%), Ucraina (7,7%) și Germania (5,3%), aceste șase state concentrând 72,6% din exporturile Republicii Moldova.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la exporturile de semințe și fructe oleaginoase (+50,7%), cereale (+44,1%), uleiuri vegetale (+40,6%), legume și fructe (+10%) și articole prelucrate din metal, care au crescut de 1,6 ori. În schimb, au scăzut exporturile de energie electrică (-33,9%), produse petroliere (-35,6%), vehicule rutiere (-20,4%) și băuturi alcoolice și nealcoolice (-12,1%).

La importuri, diferența rămâne uriașă. În perioada ianuarie-mai 2026, Republica Moldova a importat mărfuri în valoare de 4,172 miliarde de euro, cu 5,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Numai în luna mai, importurile au ajuns la 806,8 milioane de euro, cu 6,5% mai mult decât în mai 2025, chiar dacă au fost cu 11,5% mai mici decât în aprilie.

Mai mult de jumătate din importuri, 55,7%, au provenit din Uniunea Europeană, în valoare de 2,323 miliarde de euro, iar 3% din țările CSI. România este și principalul furnizor al Moldovei, cu 24,2% din totalul importurilor, urmată de China (13,5%), Ucraina (9%), Germania (6,9%), Turcia (6,5%), Italia (4,8%) și Polonia (3,1%). Împreună, primele zece țări de origine asigură aproape 75% din toate importurile Republicii Moldova.

Cele mai multe importuri au fost gaze și produse industriale obținute din gaz (11,7% din total), produse petroliere (9,1%), vehicule rutiere (7%), mașini și aparate electrice (6,5%) și energie electrică (3,9%). Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la importurile de produse petroliere (+24,9%), gaze (+11%), echipamente de telecomunicații (+23,3%) și îngrășăminte (+32,6%).

#date statistice #bunuri importate #export