Marea Britanie elimină TVA-ul la electricitate. Facturile vor scădea din octombrie

TVA-ul aplicat consumului de electricitate pentru gospodării va fi eliminat în Marea Britanie începând cu 1 octombrie, după ce Guvernul de la Londra a decis reducerea cotei de la 5% la 0%. Autoritățile susțin că măsura este menită să reducă povara facturilor la energie și să ofere un sprijin populației în contextul costului ridicat al vieții.

Potrivit estimărilor Guvernului britanic, o gospodărie medie va economisi aproximativ 45 de lire sterline (53 de euro) pe an datorită eliminării TVA-ului din facturile la electricitate.

Decizia reprezintă prima măsură economică majoră adoptată de noul prim-ministru Andy Burnham, aflat la început de mandat.

„Am spus că vreau să le dau oamenilor puțin răgaz, iar acesta este anunțul pe care îl fac în a doua mea zi ca prim-ministru”, a declarat Burnham. El a adăugat că măsura va „lăsa mai mulți bani în buzunarele oamenilor”.

Implementarea acestei decizii va costa bugetul de stat aproximativ 850 de milioane de lire sterline (circa 1 miliard de euro) în acest an. Cheltuielile vor fi acoperite din economiile rezultate după renunțarea la proiectul privind introducerea cărții de identitate digitale, lansat de fostul guvern.

În același timp, în Marea Britanie este analizată și posibilitatea introducerii unui impozit pe marile averi. Un grup de economiști propune o taxă minimă de 2% pentru gospodăriile care dețin averi de peste 100 de milioane de lire sterline, măsură care ar putea aduce anual aproximativ 10 miliarde de lire la bugetul de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tva la electricitate #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.