Moldova, în marș spre întuneric. Câtă energie electrică ia din Ucraina în timp real

După criza gazelor în care s-a pomenit Republica Moldova, centrala de la Cuciurgan anunța, la începutul lunii octombrie, că reduce livrările de curent electric pentru malul drept al Nistrului. Or, acest lucru se vede și în datele Moldelectrica.

Astfel, datele arată că la ora 8:45 planul de consum era de 711 MW, iar consumul a fost de 829 MW. Fluxul de energie din Ucraina era de 137 MW.

Producția de curent arată că la CET-urile și Centrala de la Cuciurgan asigurau 664 MW, Centrala de la Costești – 24 MW, iar din surse regenerabile 2 MW.

Informațiile Moldelectrica relevă că în orele dimineții și seara fluxul de curent din Ucraina se ridică la cel mai înalt nivel pe fundalul consumului mai mare.

La începutul lunii octombrie, Gazprom anunța că a redus livrările de gaz cu 35% pentru Republica Moldova, iar centrala de la Cuciurgan a emis o notă informativă în care anunța că trece la cărbune și reduce și livrările de curent pentru partea dreapta Nistrului.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu susținea că deficitul de curent, care se atestă din partea Cuciurganului, este acoperit de Ucraina și că ulterior Republica Moldova urmează să restituie energia electrică consumată.

#deficit #Energie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul României analizează eliminarea taxei de 25 de lei (aproximativ 1,25 euro) aplicate coletelor din afara Uniunii Europene, o măsură care a stârnit controverse între susținătorii comerțului online și reprezentanții magazinelor locale. Proiectul de lege, care a primit deja mai multe avize favorabile în Parlament, este prezentat de inițiatori drept o soluție pentru reducerea costurilor suportate de consumatori și simplificarea cumpărăturilor online. În schimb, comercianții români avertizează că eliminarea taxei ar putea favoriza și mai mult platformele asiatice precum Temu și Shein, cu efecte negative asupra economiei locale și pieței muncii.

Taxa logistică se aplică coletelor extracomunitare cu valoare redusă. Potrivit susținătorilor proiectului, aceasta majorează artificial costul produselor comandate și creează sarcini administrative suplimentare pentru operatorii poștali și firmele de curierat.

De cealaltă parte, Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) susține că eliminarea taxei ar amplifica avantajele competitive ale marilor platforme din afara Uniunii Europene. Organizația citează un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, potrivit căruia vânzările comercianților non-UE către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei (aproximativ 880 de milioane de euro).

Conform cercetării, într-un scenariu în care platformele din afara UE își continuă expansiunea fără măsuri de echilibrare a pieței, economia României ar putea pierde aproximativ 1,78 miliarde de lei (circa 356 de milioane de euro) din contribuția sectorului la PIB în 2026, iar peste 4 600 de locuri de muncă ar putea dispărea.

Reprezentanții industriei mai arată că taxa de 25 de lei românești a adus la bugetul de stat circa 32 de milioane de euro doar în primele trei luni ale anului 2026.

Amintim că în Republica Moldova autoritățile intenționează să aplice taxe pentru cumpărăturile pe coletele internaționale din octombrie 2026.