Moldova, printre codașii Europei la salarii brute, dar cu una dintre cele mai mici poveri fiscale pe muncă

Republica Moldova se situează în continuare în rândul țărilor cu cele mai mici salarii brute lunare, alături de Ucraina, Kosovo și Albania, cu valori sub 1.000 de euro. În contrast, Austria și Germania depășesc 4.000 de euro lunar, iar România înregistrează salarii brute de peste 1.850 euro. În cazul Republicii Moldova, salariul brut mediu în sectorul privat este estimat la circa 745–770 euro lunar, potrivit firma internațională de audit și consultanță Forvis Mazars, care compară regimurile fiscale din 22 de țări europene și 3 din Asia Centrală, inclusiv Republica Moldova.

Chiar și după ajustarea salariilor la paritatea puterii de cumpărare (PPP), decalajele dintre estul și vestul continentului rămân semnificative, în ciuda reducerii aparente a diferențelor.

Un aspect unde Republica Moldova se detașează este nivelul redus al poverii fiscale pe muncă („tax wedge”) – diferența dintre costul total al angajatorului și venitul net al angajatului. Moldova se situează între 13 și 16%, una dintre cele mai scăzute valori din regiune. În comparație, media regională este de 38%, iar în Germania și Slovacia nivelul depășește 49%. România, în ciuda cotei unice de 10% pe venitul persoanelor fizice, are o povară totală de peste 40% din cauza contribuțiilor sociale ridicate.

În ceea ce privește impozitul pe profit, Moldova nu este detaliată în raportul Mazars, dar în alte state cota variază de la 9% în Ungaria, la 10% în Bulgaria și Bosnia, până la 30% în Germania. România are o cotă de 16%, însă a introdus suprataxe pentru bănci și companii mari, ceea ce duce la un impozit efectiv mai ridicat în multe cazuri.

Raportul mai arată că Moldova rămâne în urma altor țări din regiune la capitolul digitalizare fiscală. În timp ce Ungaria și România implementează sisteme electronice avansate pentru TVA, facturare și raportare (e-Factura, SAF-T, e-Transport), Moldova nu este menționată printre statele care au făcut pași decisivi în această direcție.

Totodată, Moldova nu se regăsește printre cele 14 țări din regiune care au implementat regulile OECD privind impozitul minim global de 15% pentru grupurile multinaționale cu venituri de peste 750 milioane euro. Aceste reguli au fost aplicate deja de state precum Austria, Polonia, Ungaria și România, semnalând un angajament mai ferm pentru alinierea la standardele internaționale în materie de fiscalitate corporativă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tax #salarii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 7% dintre țigările comercializate în Republica Moldova provin din piața ilegală, o pondere de aproape trei ori mai mică decât în România și Franța, unde fenomenul depășește 20%, a declarat premierul Vasile Tofan în cadrul emisiunii „7 zile” de la Cinema 1, unde a vorbit despre combaterea contrabandei și consolidarea securității la frontiere.

Șeful Executivului a declarat că traficul ilegal cu produse din tutun a fost analizat în cadrul mai multor ședințe guvernamentale, iar amploarea fenomenului este confirmată inclusiv de marii producători internaționali de țigarete prezenți pe piața moldovenească.

„Țigările ilegale pe piața din Moldova constituie circa 7% din cele vândute. Și este cifra recunoscută de jucătorii mari globali. Avem doi în Moldova, o companie japoneză și o companie americană”, a precizat Tofan.

Premierul a comparat situația din Republica Moldova cu cea din alte state europene, susținând că piața locală este mai puțin afectată de comerțul ilegal cu țigarete.

„De exemplu, în România, ponderea țigărilor contrafăcute sau ilegale este de peste 20%. În Franța este de peste 20%. Aici vorbim de ponderea din total. Deci comparăm mere cu mere”, a explicat șeful Guvernului.

Potrivit premierului, unul dintre factorii care au contribuit la limitarea fenomenului este securizarea frontierelor, în special după declanșarea războiului din Ucraina.

Tofan a explicat că frontiera moldo-ucraineană a devenit o prioritate pentru autoritățile ambelor state, inclusiv pentru prevenirea trecerilor ilegale ale persoanelor și a transportării echipamentelor periculoase.

„De când a început războiul, frontiera cu Ucraina a fost o prioritate. Și pentru partea ucraineană, ca să nu fugă bărbații de acolo sau dezertori, sau să nu intre tot felul de echipamente periculoase, și de partea noastră. Eu cred că această frontieră a fost foarte securizată în ultimii ani”, a afirmat premierul.

Acesta a adăugat că măsuri similare de consolidare a controlului au fost aplicate și la frontiera cu România.

Cu toate acestea, Tofan a recunoscut că incidentele de contrabandă nu au fost eliminate complet și că autoritățile mai au de lucru pentru combaterea traficului ilegal.

„Anumite lucruri reușim să le controlăm, dar sunt de acord că mai avem încă de lucru”, a conchis premierul.