Moldova, printre codașii Europei la salarii brute, dar cu una dintre cele mai mici poveri fiscale pe muncă

Republica Moldova se situează în continuare în rândul țărilor cu cele mai mici salarii brute lunare, alături de Ucraina, Kosovo și Albania, cu valori sub 1.000 de euro. În contrast, Austria și Germania depășesc 4.000 de euro lunar, iar România înregistrează salarii brute de peste 1.850 euro. În cazul Republicii Moldova, salariul brut mediu în sectorul privat este estimat la circa 745–770 euro lunar, potrivit firma internațională de audit și consultanță Forvis Mazars, care compară regimurile fiscale din 22 de țări europene și 3 din Asia Centrală, inclusiv Republica Moldova.

Chiar și după ajustarea salariilor la paritatea puterii de cumpărare (PPP), decalajele dintre estul și vestul continentului rămân semnificative, în ciuda reducerii aparente a diferențelor.

Un aspect unde Republica Moldova se detașează este nivelul redus al poverii fiscale pe muncă („tax wedge”) – diferența dintre costul total al angajatorului și venitul net al angajatului. Moldova se situează între 13 și 16%, una dintre cele mai scăzute valori din regiune. În comparație, media regională este de 38%, iar în Germania și Slovacia nivelul depășește 49%. România, în ciuda cotei unice de 10% pe venitul persoanelor fizice, are o povară totală de peste 40% din cauza contribuțiilor sociale ridicate.

În ceea ce privește impozitul pe profit, Moldova nu este detaliată în raportul Mazars, dar în alte state cota variază de la 9% în Ungaria, la 10% în Bulgaria și Bosnia, până la 30% în Germania. România are o cotă de 16%, însă a introdus suprataxe pentru bănci și companii mari, ceea ce duce la un impozit efectiv mai ridicat în multe cazuri.

Raportul mai arată că Moldova rămâne în urma altor țări din regiune la capitolul digitalizare fiscală. În timp ce Ungaria și România implementează sisteme electronice avansate pentru TVA, facturare și raportare (e-Factura, SAF-T, e-Transport), Moldova nu este menționată printre statele care au făcut pași decisivi în această direcție.

Totodată, Moldova nu se regăsește printre cele 14 țări din regiune care au implementat regulile OECD privind impozitul minim global de 15% pentru grupurile multinaționale cu venituri de peste 750 milioane euro. Aceste reguli au fost aplicate deja de state precum Austria, Polonia, Ungaria și România, semnalând un angajament mai ferm pentru alinierea la standardele internaționale în materie de fiscalitate corporativă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tax #salarii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.