Moldova, printre codașii Europei la salarii brute, dar cu una dintre cele mai mici poveri fiscale pe muncă

Republica Moldova se situează în continuare în rândul țărilor cu cele mai mici salarii brute lunare, alături de Ucraina, Kosovo și Albania, cu valori sub 1.000 de euro. În contrast, Austria și Germania depășesc 4.000 de euro lunar, iar România înregistrează salarii brute de peste 1.850 euro. În cazul Republicii Moldova, salariul brut mediu în sectorul privat este estimat la circa 745–770 euro lunar, potrivit firma internațională de audit și consultanță Forvis Mazars, care compară regimurile fiscale din 22 de țări europene și 3 din Asia Centrală, inclusiv Republica Moldova.

Chiar și după ajustarea salariilor la paritatea puterii de cumpărare (PPP), decalajele dintre estul și vestul continentului rămân semnificative, în ciuda reducerii aparente a diferențelor.

Un aspect unde Republica Moldova se detașează este nivelul redus al poverii fiscale pe muncă („tax wedge”) – diferența dintre costul total al angajatorului și venitul net al angajatului. Moldova se situează între 13 și 16%, una dintre cele mai scăzute valori din regiune. În comparație, media regională este de 38%, iar în Germania și Slovacia nivelul depășește 49%. România, în ciuda cotei unice de 10% pe venitul persoanelor fizice, are o povară totală de peste 40% din cauza contribuțiilor sociale ridicate.

În ceea ce privește impozitul pe profit, Moldova nu este detaliată în raportul Mazars, dar în alte state cota variază de la 9% în Ungaria, la 10% în Bulgaria și Bosnia, până la 30% în Germania. România are o cotă de 16%, însă a introdus suprataxe pentru bănci și companii mari, ceea ce duce la un impozit efectiv mai ridicat în multe cazuri.

Raportul mai arată că Moldova rămâne în urma altor țări din regiune la capitolul digitalizare fiscală. În timp ce Ungaria și România implementează sisteme electronice avansate pentru TVA, facturare și raportare (e-Factura, SAF-T, e-Transport), Moldova nu este menționată printre statele care au făcut pași decisivi în această direcție.

Totodată, Moldova nu se regăsește printre cele 14 țări din regiune care au implementat regulile OECD privind impozitul minim global de 15% pentru grupurile multinaționale cu venituri de peste 750 milioane euro. Aceste reguli au fost aplicate deja de state precum Austria, Polonia, Ungaria și România, semnalând un angajament mai ferm pentru alinierea la standardele internaționale în materie de fiscalitate corporativă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tax #salarii #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.