Optimism cu gust de criză! Antreprenorii speră în vânzări mai mari, dar sunt sufocați de lipsa cererii

Managerii companiilor din Republica Moldova estimează o evoluție pozitivă a activității economice pentru trimestrul III 2025, arată datele prezentate de Biroul Național de Statistică în urma unei anchete de conjunctură. Potrivit sondajului, se anticipează o creștere moderată a activității economice și a veniturilor din vânzări, în special în domeniile industriei prelucrătoare și construcțiilor, în paralel cu o relativă stabilitate a numărului de salariați și o ușoară creștere a prețurilor.

În industrie, managerii prognozează o creștere a situației economice și a veniturilor din vânzări (ambele cu sold conjunctural de +18%), o creștere moderată a prețurilor produselor industriale (+8%) și o relativă stabilitate a angajărilor (+4%). Sectorul construcțiilor este marcat de așteptări similare: creștere a activității economice (+18%), a veniturilor din vânzări (+20%), a prețurilor lucrărilor (+10%) și o stabilitate relativă a forței de muncă (+5%).

În comerțul cu amănuntul și în sectorul serviciilor, se estimează o creștere moderată a situației economice (+14%) și a veniturilor (+13%), precum și o ușoară creștere a prețurilor de vânzare (+7%), în timp ce numărul salariaților rămâne nemodificat (sold conjunctural 0%).

În funcție de dimensiunea întreprinderilor, cele mai mari așteptări pozitive le au întreprinderile mici, unde managerii indică un sold conjunctural de +24% privind activitatea economică, +13% la venituri și +4% la numărul de salariați. Întreprinderile mari (250+ angajați) prognozează o creștere moderată a activității (+15%), a veniturilor (+10%) și a angajărilor (+6%), iar cele mijlocii estimează o evoluție pozitivă a activității (+16%) și a vânzărilor (+17%), dar cu o ușoară scădere a angajărilor (−2%). Întreprinderile micro (sub 9 salariați) se așteaptă la o creștere moderată a tuturor indicatorilor: +11% la activitate economică, +14% la venituri și +8% la prețuri, cu o stabilitate aproape totală a numărului de angajați (+1%).

În același timp, în trimestrul II 2025, 52,5% dintre respondenți au declarat că s-au confruntat cu limitări în desfășurarea activității economice. Cea mai frecvent raportată problemă a fost cererea insuficientă pe piață (31,5%), urmată de dificultăți financiare (23,2%), lipsa forței de muncă calificată (21,1%), consecințele indirecte ale războiului din Ucraina (11,6%) și lipsa spațiului sau a echipamentelor necesare (3,9%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#business #economie #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul prim-ministru și deputat Ion Chicu susține că o decizie fiscală adoptată în perioada stării de urgență a distrus industria de procesare a semințelor de floarea-soarelui din Republica Moldova și a dus inclusiv la închiderea unor întreprinderi locale.

În cadrul unui interviu acordat NewsMaker, Chicu a criticat hotărârea prin care exporturile de ulei de floarea-soarelui au fost scutite de TVA fără drept de deducere, măsură aprobată în mai 2023. Potrivit acestuia, una dintre companiile afectate ar fi fost Floarea Soarelui, care ar fi pierdut sute de milioane de lei în urma aplicării noilor reguli fiscale.

„Pur și simplu, această întreprindere s-a închis. Această măsură fiscală a lipsit compania de peste 200 de milioane de lei. Decizia a fost luată fără să fie ascultat nimeni și fără să se gândească la consecințe”, a declarat Chicu.

Deputatul a afirmat că, deși Republica Moldova produce cantități importante de floarea-soarelui, materia primă este exportată în loc să fie procesată pe plan local, ceea ce reduce valoarea adăugată generată în economie și veniturile fiscale ale statului.

„Acum floarea-soarelui, în loc să fie prelucrată aici, este încărcată în camioane și pleacă peste hotare. Chiar și un student care nu studiază economia înțelege că este mai avantajos să procesezi materia primă în țară, pentru că aici rămân taxele și valoarea adăugată”, a spus Chicu.

În opinia sa, autoritățile trebuie să prevină adoptarea unor decizii care afectează mediul de afaceri și să evalueze mai atent impactul economic al măsurilor fiscale înainte de implementare.