Prăpastie salarială în Moldova! Unii câștigă 41 mii de lei, alții abia trec de 10 mii

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul gazelor naturale pe piața europeană continuă să urce la început de septembrie, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, al incertitudinilor privind tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz și al nivelului redus al stocurilor. Potrivit Energocom, cotația TTF a ajuns la 75,18 euro/MWh pe 8 septembrie 2026.

Nivelul este în creștere față de 69,81 euro/MWh înregistrat la 31 august și 73,31 euro/MWh la 7 septembrie.

Energocom explică faptul că piața rămâne influențată de situația din Orientul Mijlociu și de riscurile privind transporturile energetice prin Strâmtoarea Hormuz. Acordul dintre Iran și Oman privind crearea unei rute temporare sigure pentru transportul maritim ar fi în etapa finală, însă nu a fost încă semnat.

În aceste condiții, pe piață continuă să existe o primă de risc.

Un alt factor de presiune este nivelul stocurilor de gaze din Europa. Depozitele sunt umplute în proporție de aproximativ 67%, sub media ultimilor ani, de circa 83% pentru această perioadă.

Situația este și mai complicată în Germania, unde gradul de umplere a depozitelor este de aproximativ 53,6%, față de o medie de circa 80% în ultimii cinci ani.

Piața urmărește atent și evoluția livrărilor de gaz natural lichefiat. Potrivit Energocom, o navă din Qatar a traversat recent Strâmtoarea Hormuz, pentru prima dată din luna iulie, iar alte nave se repoziționează în regiune.

Compania precizează că acestea sunt semnale pozitive, dar nu indică deocamdată o revenire la scară largă a exporturilor de GNL.

În paralel, competiția dintre Europa și Asia pentru cargourile disponibile continuă să pună presiune pe prețuri.

Cotațiile pentru lunile următoare se mențin și ele la niveluri ridicate. Pentru livrările din perioada octombrie 2026 – martie 2027, prețurile se situează între aproximativ 70 și 75,2 euro/MWh, cele mai ridicate niveluri fiind estimate pentru începutul sezonului rece.