Prăpastie salarială în Moldova! Unii câștigă 41 mii de lei, alții abia trec de 10 mii

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inflația în Republica Moldova a constituit 7% în luna august 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, însă în spatele mediei generale se ascund scumpiri la carburanți și transport. Datele Biroului Național de Statistică arată că motorina este cu peste 65% mai scumpă decât în august 2025, iar benzina cu peste 32%.

Față de luna iulie, prețurile de consum au crescut aparent modest, cu doar 0,2%. Totuși, această cifră a fost ținută jos în mare parte de ieftinirea sezonieră a fructelor și legumelor.

Bunurile nealimentare s-au scumpit într-o singură lună cu 1,3%, iar serviciile cu 0,6%, în timp ce produsele alimentare s-au ieftinit cu 1,2%.

Cel mai mare șoc a venit de la carburanți. În august, combustibilii și carburanții s-au scumpit în medie cu 6,6% față de iulie, iar motorina a înregistrat o creștere de 18,3% într-o singură lună. Benzina s-a scumpit cu 5,7%.

De altfel, carburanții au avut singuri o contribuție de aproximativ 0,42 puncte procentuale la inflația lunară, aproape dublă față de creșterea finală a indicelui general, de 0,22%. Aritmetic, fără această contribuție, restul modificărilor de prețuri ar fi tras indicele general cu aproximativ 0,2% în jos.

„Salvarea” statistică a venit din piețe și magazine. Fructele s-au ieftinit în august cu 7,5%, iar legumele cu 6,5%, cele două categorii reducând împreună inflația lunară cu aproximativ 0,43 puncte procentuale.

Pe de altă parte, alte produse alimentare au continuat să se scumpească. Ouăle au crescut cu 2,2% într-o singură lună, laptele și produsele lactate cu 0,8%, pâinea din făină de grâu cu 0,5%, iar uleiul vegetal cu 0,4%.

Situația este și mai interesantă dacă sunt analizate ultimele 12 luni. Carburanții sunt, în medie, cu 28% mai scumpi decât în august 2025. Motorina conduce detașat clasamentul, cu o majorare de 65,3%, urmată de benzină – 32,4%, gazele lichefiate – 20,2% și cărbunele – 15,7%.

Scumpirea combustibililor se regăsește deja și în costurile deplasărilor. Serviciile de transport de pasageri s-au scumpit cu 28% într-un an și cu peste 30% față de decembrie 2025.

Un alt element care apasă asupra inflației anuale este energia electrică. Tariful mediu este cu 23,7% mai mare decât în august anul trecut. În sens opus au evoluat gazele naturale, care s-au ieftinit cu 13,9%, și încălzirea centralizată, cu 17%.

Și mersul la restaurant a devenit sensibil mai scump: serviciile de alimentație publică au avansat cu 9,2% într-un an. Apa și canalizarea s-au scumpit cu 10,6%.

La produsele alimentare, cea mai mare creștere anuală este înregistrată la ouă – 11,8%. Pâinea este cu 5,8% mai scumpă, laptele și produsele lactate cu 5,7%, legumele cu 5,4%, iar uleiul vegetal cu 4,1%. Zahărul este una dintre puținele excepții, fiind cu 0,9% mai ieftin decât acum un an.

Un caz interesant îl reprezintă ouăle: deși sunt cu 11,8% mai scumpe decât în august 2025, prețul lor rămâne cu peste 22% sub nivelul din decembrie 2025, ceea ce evidențiază puternicele fluctuații sezoniere ale acestei categorii.

De la începutul anului, inflația cumulată a ajuns la 4,9%. Bunurile nealimentare s-au scumpit cel mai mult, cu 7,2%, urmate de produsele alimentare cu 3,9% și servicii cu 3%.

Datele BNS arată astfel că inflația din august a fost temperată în principal de ieftinirea sezonieră a fructelor și legumelor. În același timp, combustibilii, transportul și unele servicii continuă să exercite o presiune puternică asupra bugetelor populației, motorina fiind de departe una dintre cele mai spectaculoase scumpiri ale ultimului an.

Potrivit ultimei prognoze a BNM, inflația va rămâne peste limita superioară a intervalului-țintă până la mijlocul anului 2027. Revenirea în intervalul de 5% ±1,5 puncte procentuale este anticipată abia în trimestrul III al anului viitor, când rata anuală ar urma să coboare la 5,6%.