Prăpastie salarială în Moldova! Unii câștigă 41 mii de lei, alții abia trec de 10 mii

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei.

La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu o acuză pe ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, că participă la evenimente de partid în Italia, în timp ce mai multe documente și mecanisme pentru politica socială și bugetară a Republicii Moldova rămân, potrivit parlamentarului, nefinalizate. Chicu a transmis o interpelare oficială Cancelariei de Stat și a solicitat explicații cu privire la deplasarea ministrul la Milano, scopul vizitei și eventualele cheltuieli suportate din bugetul public.

Într-o postare pe Facebook, fostul premier a criticat activitatea Executivului și susține că politica bugetar-fiscală nu este aprobată, proiectul Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat nu este elaborat, iar mecanismul de acordare a compensațiilor pentru populație rămâne incert.

„Politica bugetar-fiscală nu-i aprobată. Proiectul Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat nu-i elaborat. Mecanismul de acordare a compensațiilor este incert. Ministra responsabilă îi face escortă lui Grosu la evenimente partiinice în Italia…”, a scris Ion Chicu.

Parlamentarul i-a adresat și o întrebare premierului Vasile Tofan și i-a amintit de declarațiile privind reducerea deplasărilor nejustificate ale funcționarilor guvernamentali.

„Dle Prim-ministru Tofan, parcă era vorba de mai redus din plimbările aiurea ale funcționarilor guvernamentali…”, a adăugat deputatul.

Criticile vin în contextul unui eveniment organizat la 17 octombrie 2026, la Milano, unde Partidul Acțiune și Solidaritate și-a constituit organizația teritorială din Italia, în prezența președintelui Parlamentului, Igor Grosu.

În interpelarea oficială nr. 131, datată 19 octombrie 2026 și adresată Cancelariei de Stat, Ion Chicu solicită confirmarea sau infirmarea participării Nataliei Plugaru la evenimentul respectiv.

De asemenea, deputatul cere să fie precizat scopul participării ministrei și statutul raporturilor sale de muncă în perioada deplasării, inclusiv dacă aceasta s-a aflat într-o misiune oficială sau într-o altă formă de absență autorizată.

O altă întrebare vizează perioada în care Natalia Plugaru s-a aflat în afara Republicii Moldova.

Parlamentarul solicită și informații despre eventualele cheltuieli suportate din bugetul de stat pentru participarea la eveniment, inclusiv sumele achitate, în cazul în care deplasarea a fost finanțată din bani publici.

În document, Ion Chicu invocă articolul 22 din Legea privind statutul deputatului în Parlament și solicită prezentarea informațiilor în termen de trei zile de la recepționarea demersului.