Premierul României, cu NATO în spate, îi amenință pe ruși cu țeapa lui Vlad Țepeș

24 Mart. 2022, 14:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Mart. 2022, 14:47 // Actual //  bani.md

Premierul României, Nicolae Ciucă, poate că nu aprobă metodele lui Vlad, dar declară pentru Time că împărtășește aprecierea generală pentru modul în care acesta „a jucat un rol major în apărarea Europei și a valorilor sale”.

Ciucă le explică jurnaliștilor, scriu aceștia, că Țepeș a fost mai mult decât decât Dracula, prințul devenit personajul exotic care l-a inspirat pe romancierul irlandez Bram Stoker.  „Dincolo de strategiile militare folosite întotdeauna pentru apărare, niciodată pentru cucerirea altor teritorii, domnitorii români au fost și diplomați străluciți, vizionari, căutători de pace”, a declarat Ciucă

E clar că Ciucă are NATO în oase. Totuși, el nu poate ascunde frustrarea palpabilă în rândul est-europenilor că avertismentele privind agresiunea rusă nu au fost luate suficient de în serios”, mai precizează jurnaliștii de la Time.

Prim-ministrul României se va alătura președintelui american Joe Biden și altor lideri mondiali pentru o reuniune extraordinară a NATO și un summit UE la Bruxelles.

„Cei trași în țeapă de Țepeș erau „un avertisment pentru trupele care urmăresc să-și cucerească pământurile”, a mai spus Ciucă.

Oricât de barbare au fost aceste acte, dacă întrebi astăzi oamenii din capitala României, București, despre faptele lui Vlad, ei vor ridica din umeri și vor oferi un răspuns standard: așa se întâmplă dacă invadezi casa unei persoane. Este, desigur, un sentiment care a fost galvanizat de războiul lansat de președintele rus Vladimir Putin în Ucraina vecină, unde milioane de oameni au fugit de bombardamente nediscriminatorii. Peste 500.000 de refugiați ucraineni au fugit de-a lungul celor 600 de kilometri, frontiera comună a României cu Ucraina.

 

06 Oct. 2026, 17:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Oct. 2026, 17:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.