Prețul gazului în Europa sare la maximul ultimilor trei ani. Energocom vine cu explicații

02 Sept. 2026, 15:58
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Sept. 2026, 15:58 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile gazelor naturale pe piața europeană au ajuns miercuri la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. La hub-ul TTF din Țările de Jos, cotația a depășit temporar 75 de euro/MWh, înainte să coboare puțin.

Creșterea are loc pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al riscurilor privind transporturile energetice prin Strâmtoarea Hormuz. Reducerea fluxurilor de gaz natural lichefiat din Golful Persic, incertitudinile privind reluarea livrărilor și concurența cu piețele asiatice sporesc presiunea asupra ofertei europene.

Potrivit companiei moldovenești Energocom, situația este amplificată de nivelul redus al rezervelor înaintea sezonului rece. Depozitele europene sunt umplute în proporție de aproximativ 65%, cu 16–17 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani. În plus, reducerea livrărilor din Qatar și anularea a 29 de cargouri de GNL, echivalentul a aproximativ 3,8 miliarde de metri cubi, limitează oferta disponibilă.

Datele Energocom arată că, în ultimele zile, cotațiile au continuat să crească: de la 68,32 euro/MWh pe 24 august și 69,81 euro/MWh pe 31 august, la 74,35 euro/MWh pe 2 septembrie.

”Cotațiile pentru lunile următoare se mențin, de asemenea, la niveluri ridicate. Pentru livrările din perioada octombrie 2026 – martie 2027, acestea se situează în prezent între aproximativ 67,9 și 74,4 EUR/MWh, cele mai ridicate valori fiind înregistrate pentru primele luni ale sezonului rece”, precizează Energocom.

Compania anunță că monitorizează zilnic evoluțiile de pe piețele europene și factorii care pot influența costurile de achiziție a gazelor naturale.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.