Profesorii au protestat pentru majorarea salariilor. Sindicatele: ”Este o obligație a statului”

În mai multe instituții de învățământ din Republica Moldova, cadrele didactice au desfășurat astăzi, 16 decembrie, flashmob, prin care au cerut soluții concrete pentru majorarea salariilor din educație, în contextul examinării proiectului Legii bugetului de stat pentru anul 2026.

În timpul pauzelor, profesorii au ridicat foi albe, ca simbol al demnității profesionale, și au citit articolul 43 din Constituție, care garantează dreptul la muncă și la un salariu echitabil. Acțiunile au avut loc simultan în școli și licee din Chișinău și din alte localități ale țării, iar mesajele de susținere au fost făcute publice pe rețelele de socializare.

Sindicatele din educație afirmă că salariile profesorilor sunt afectate de inflație și rămân sub media pe economie, iar menținerea valorii de referință la același nivel în bugetul pentru 2026 nu oferă o majorare salarială reală și reduce atractivitatea profesiei didactice.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și-a exprimat solidaritatea cu angajații din sistemul educațional, subliniind caracterul legitim al revendicărilor.

„Educația este un domeniu strategic pentru dezvoltarea Republicii Moldova, iar investiția în oameni, prin salarii decente și politici salariale corecte, nu este o opțiune, ci o obligație a statului”, a declarat CNSM.

Federația Sindicală a Educației și Științei, organizatoarea protestului, avertizează că lipsa unor decizii clare privind salarizarea afectează stabilitatea sistemului și calitatea procesului educațional.

În același timp, la Parlament au avut loc consultări publice pe marginea proiectului bugetului de stat pentru anul 2026, unde reprezentanții sindicatelor au cerut ajustarea valorii de referință și creșteri salariale reale pentru cadrele didactice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#majorarea salariilor #sindicate #profesori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piețele agricole internaționale dau semnale tot mai clare de alarmă, pe fondul blocării exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre și al escaladării conflictelor care afectează rutele comerciale globale. Prețul grâului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de aproximativ 45% în ultimele 12 luni și de 10% doar în ultima lună. Porumbul a urcat, la rândul său, la maximul ultimilor trei ani, cu un avans de 14% într-o singură lună.

Evoluția reaprinde temerile privind o nouă criză alimentară globală, cu efecte severe în special asupra țărilor cu venituri mici și a statelor dependente de importurile de cereale. În economiile dezvoltate, principalul risc este reapariția presiunilor inflaționiste asupra alimentelor de bază.

Situația amintește de începutul războiului din Ucraina, când blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a provocat o explozie a prețurilor la cereale. Atunci, după luni de negocieri, Rusia a acceptat în iulie 2022 un acord mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor ucrainene.

După retragerea Moscovei din acord, Ucraina a reușit să creeze o rută alternativă de transport prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Potrivit Iuliei Sirko, vicepreședinta Comisiei pentru Transport din Parlamentul ucrainean, aproximativ 8.000 de nave au transportat în ultimii doi ani și jumătate circa 200 de milioane de tone de produse ucrainene către aproximativ 50 de state.

Această perioadă pare însă să se fi încheiat. De aproximativ 35 de zile, niciun transport de cereale nu ar mai fi reușit să plece din porturile ucrainene de la Marea Neagră, potrivit estimărilor citate.

Atacurile asupra infrastructurii portuare s-au intensificat puternic. Numai în ultima lună, Rusia ar fi lansat zeci de rachete asupra porturilor din regiunea Odesa, asupra navelor și infrastructurii destinate exporturilor.

În iulie, atacurile asupra rutei cerealelor ar fi fost de opt ori mai numeroase decât în întreg anul 2025. După scufundarea, la 19 iulie, a unei nave cu echipaj internațional, companiile maritime și asigurătorii au început să evite ruta Mării Negre.

Efectele sunt similare cu cele din 2022: diminuarea exporturilor și creșterea rapidă a prețurilor, chiar dacă acestea nu au revenit încă la nivelurile extreme înregistrate imediat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Problemele nu afectează doar exporturile ucrainene. Terminalele rusești de cereale din Marea Azov și Marea Neagră au fost, la rândul lor, afectate de atacurile ucrainene.

Un atac cu drone asupra Novorossiiskului, la 12 august, ar fi paralizat o parte importantă a infrastructurii prin care trece o mare parte din exporturile agricole rusești. Reacția piețelor a fost rapidă, iar analiștii avertizează că scumpirile ar putea continua dacă escaladarea militară se prelungește.

Miza este una globală. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Ucraina se află, de asemenea, printre principalii furnizori. Împreună, cele două state acoperă o parte importantă din cererea mondială, în special pentru țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Presiunile asupra prețurilor sunt amplificate și de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, pe fondul problemelor de transport prin Strâmtoarea Ormuz. Costurile mai mari pentru energie și fertilizanți riscă să afecteze inclusiv producția agricolă din alte regiuni ale lumii.

În paralel, unele exporturi energetice rusești continuă să tranziteze Marea Neagră și Bosforul. Datele satelitare analizate de Institutul pentru Studii Strategice ale Mării Negre indică tranzitul a zeci de milioane de barili de petrol și produse petroliere rusești în primele 20 de zile din august.