Rapița a adus aproape 2,8 miliarde de lei! Exporturile Moldovei au crescut de aproape trei ori

Republica Moldova a încheiat sezonul comercial 2025/2026 cu un salt al exporturilor de rapiță. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, peste hotare au fost livrate 304,3 mii de tone de rapiță, de 2,75 ori mai mult decât în sezonul precedent, în timp ce încasările au ajuns la aproape 2,76 miliarde de lei.

Datele arată că volumul exporturilor a crescut de la 110 mii de tone în sezonul 2024/2025 la 303.456 de tone în sezonul 2025/2026. În același timp, prețul mediu de export a rămas aproape neschimbat, de 9,09 lei/kg, comparativ cu 9,10 lei/kg în sezonul anterior.

Potrivit analizei, valoarea totală a exporturilor de rapiță a atins 2,759 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

În luna iunie 2026, Moldova a exportat încă 3.079 de tone de rapiță, la un preț mediu de 10,10 lei/kg, cu peste 11% mai mare decât media întregului sezon. Tot în iunie au fost realizate și primele exporturi din recolta nouă 2026/2027.

Primele 198 de tone din noua recoltă au fost expediate în România de compania „RUSAGRO-PRIM” SRL, la un preț mediu de 9,67 lei/kg. Acesta este cu 0,57 lei/kg peste prețul de pornire al sezonului precedent, ceea ce, potrivit economistului Iurie Rija, indică un debut mai favorabil pentru piața oleaginoaselor în sezonul 2026/2027.

Analiza explică faptul că menținerea prețurilor la un nivel ridicat este susținută de cererea tot mai mare pentru rapiță utilizată la producerea biodieselului, pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și al scumpirii resurselor energetice. Astfel, materia primă este solicitată atât de industria alimentară, cât și de sectorul energetic.

În același timp, primele rezultate ale campaniei de recoltare din acest an sunt încurajatoare. Agricultorii raportează producții cuprinse între 2,5 și 4 tone la hectar, în funcție de regiune, cantitatea de precipitații și tehnologiile utilizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rapita #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.