Răspunsul care pune în gardă. Se vor vaccina moldovenii împotriva coronavirusului sau nu?

Doar 33,5% din numărul total al moldovenilor ar dori să se vaccineze împotriva coronavirusului, iar peste 56 la sută nu se vor vaccina atunci când se va începe campania de imunizare în țara noastră. Datele au fost prezentate astăzi de către Asociația Sociologilor și Demografilor din Republica Moldova cu tema „Rezultatele studiului sociologic Vox Populi februarie 2021: Situația socio-economică în condițiile crizei pandemice”.

Totodată, potrivit sondajului, peste zece la sută din respondenți încă nu s-au decis dacă se vor vaccina sau nu împotriva coronavirusului.

Studiul a fost efectuat în perioada 12-20 februarie curent, pe un eșantion de 1999 de persoane din 99 de localități ale țării, cu intervievarea cetățenilor la domiciliu. Marja de eroare a studiului este de plus, minus 3%.

Precizăm că, la sfârșitul lunii februarie, țara noastră ar urma să primească primul lot de vaccin prin intermediul platformei COVAX, conform Biroului Regional al Organizației Mondiale a Sănătății pentru Europa, deși inițial se anunțase mijlocul lunii curente.

Republica Moldova urmează să primească prin intermediul platformei COVAX 24,5 mii de doze de vaccin Pfizer/BioNTech (Comirnaty) și până la 264 de doze produse de Oxford/AstraZeneca.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.