Războiul lui Putin grăbește sincronizarea de urgență a sistemului energetic din Ucraina și Moldova cu cel european

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat printr-un comunicat de presă că statele membre UE analizează condițiile tehnice pentru realizarea unei sincronizări de urgență a sistemului energetic din Ucraina și din Republica Moldova cu cel European.

În prezent, sistemele electroenergetice ale Ucrainei și Republicii Moldova funcționează în regim izolat de alte sisteme energetice vecine și sunt decuplate de Rusia, a reamintit Virgil Popescu după reuniunea extraordinară a Consiliului Energiei.

Potrivit acestuia, atât în România cât și în statele membre situația aprovizionării este una stabilă, fără riscuri pentru iarna în curs, iar UE este pregătită pentru activarea unor planuri de urgență în măsura în care situația o va cere. Ministrul Energiei a arătat, în context, că o prioritate este pregătirea pentru iarna viitoare, precizând că susține maximizarea eficienței capacităților de stocare și explorarea unor rute alternative de aprovizionare.

“România sprijină parteneriatul strategic dintre UE și Azerbaidjan și operaționalizarea Coridorului sudic al gazelor cu includerea proiectului BRUA. […] Pe termen mediu și lung, este importantă diversificarea surselor de aprovizionare în scopul reducerii dependenței de importuri din Rusia, continuarea investițiilor în capabilități energetice noi cu emisii scăzute de carbon, creșterea eficienței energetice și a interconexiunilor la nivelul UE”, a mai transmis ministrul.

De mai mulți ani, între Republica Moldova și România nu au loc schimburi transfrontaliere de energie, cele două sisteme energetice nefiind interconectate, deși există planuri vechi în acest sens. Asta pentru că sistemul românesc este parte a zonei sincrone ENTSO-E, iar cel basarabean – a zonei ex-sovietice.

Autoritățile de la Chișinău au transformat importul de energie electrică într-o formă de finanțare a separatismului de la Tiraspol – peste 70% din electricitatea importată, 2 miliarde Kwh, se cumpără de la centrala electrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul transnistrean și controlată de concernul rus „Inter RAO EES”. Curentul electric este produs din gazul care nu este plătit, iar datoria în prezent este peste 7,4 miliarde USD. Periodic sunt pronunțate hotărâri ale instanțelor internaționale pentru legalizarea datoriile la gaz, puse în cârca Moldovagaz.

#sincrinizare #Energie #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.