Reparații majore pe șoseaua de centură din Bălți! Traficul va fi oprit

Administrația de Stat a Drumurilor anunță că, începând cu data de 5 decembrie 2024, vor începe lucrările de reparație a podului de pe șoseaua de centură a municipiului Bălți, situat pe drumul public național R6 Chișinău-Orhei-Bălți, între km 132,08 și km 136,45. Aceste lucrări vizează demolarea suprastructurii pasajului peste calea ferată de la km 132,08.

În acest context, va fi necesară sistarea traficului rutier pe acest sector, iar circulația se va desfășura conform unei scheme de organizare temporară a traficului, cu semnalizarea corespunzătoare. Lucrările vor fi realizate în două etape: prima etapă va implica reabilitarea pasajului de la km 132,080, iar în a doua etapă va fi reparat podul de la km 136,450.

Autovehiculele de mare tonaj vor fi redirecționate pe drumurile publice naționale, pentru a preveni congestiile de trafic în municipiul Bălți, în timpul executării lucrărilor.

Podul peste râul Răut și pasajul de pe Calea Ferată sunt elemente esențiale ale centurii municipale și au fost construite la începutul anilor ’70. Din cauza deteriorărilor semnificative care pun în pericol siguranța circulației, reabilitarea acestora devine absolut necesară pentru asigurarea unei infrastructuri rutiere sigure și durabile.

Administrația de Stat a Drumurilor îndeamnă toți participanții la trafic să respecte semnalizarea rutieră temporară și să manifeste înțelegere pe parcursul derulării acestor lucrări, esențiale pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#balti #pod #circulatie #trafic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.