Rețelele de gaze din Moldova aduc Transgaz venituri duble în prima jumătate de an

Transgaz SA, singurul operator de transport și sistem de gaze naturale din Europa care administrează integral două rețele naționale de transport din țări diferite – România, stat membru UE, și Republica Moldova, stat non-UE –, și-a dublat în prima jumătate a anului veniturile obținute din activitatea de pe piața moldovenească, notează profit.ro.

Potrivit raportului financiar, în ianuarie–iunie 2025, veniturile din transportul de gaze din Republica Moldova au însumat 147 milioane lei, aproape dublu față de 77 milioane lei în aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, comparativ cu România, unde veniturile din transport au atins 1,34 miliarde lei, cifra obținută în Republica Moldova rămâne de aproape zece ori mai redusă.

Activitatea pe teritoriul Republicii Moldova este gestionată de filiala Vestmoldtransgaz, la care Transgaz deține indirect 75% din acțiuni. Infrastructura de transport din Moldova aparține însă companiei Moldovatransgaz, fiind închiriată și amortizată pe o perioadă de cinci ani. Contractul cu Moldovatransgaz oferă drept de utilizare a rețelei, însă nu și de prestare directă a serviciului public, iar riscurile de mentenanță și reparații capitale rămân responsabilitatea Moldovatransgaz.

La nivel de grup, Transgaz aproape și-a triplat profitul net consolidat în prima jumătate a anului 2025, acesta urcând la 518,9 milioane lei, față de 183,8 milioane lei în perioada similară din 2024. Rezultatul include performanțele Vestmoldtransgaz, dar și recenta achiziție a Petrostar SA, companie specializată în inginerie tehnologică și proiectare pentru industria de petrol și gaze, unde Transgaz a preluat 51% din capital.

Transgaz este controlată de Secretariatul General al Guvernului României, care deține 58,5% din acțiuni, fiind listată la Bursa de Valori București din 2007. La un preț de 49,05 lei/acțiune, capitalizarea de piață a societății depășește 9 miliarde lei.

#retele #gaz #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.