Riscuri și incertitudini pe piața gazelor naturale din Europa. Cum vor evolua prețurile în 2023

01 Aug. 2023, 17:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
01 Aug. 2023, 17:21 // Actual //  Lupu Eduard

Preţurile de referinţă la gaze naturale pe piaţa din Europa au crescut marţi pentru a doua şedinţă consecutiv, pe măsură ce traderii evaluează riscurile şi incertitudinea cu privire la iarna următoare comparativ cu gradul ridicat de umplere a depozitelor de gaze, transmite Bloomberg.

În jurul orei 1:36 p.m., la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile futures la gaze naturale cu livrare în luna următoare erau în creştere cu 1,48%, până la 28,79 euro pentru un Megawatt-oră, după ce în şedinţa precedentă au înregistrat un avans de 9,8%.

Zăcământul de gaze Troll din Norvegia a redus capacitatea până dincolo de ce era prevăzut în planul de lucrări de mentenanţă, potrivit gestionarului de reţea Gassco AS. Traderii urmăresc cu atenţie livrările de gaze din Norvegia, cel mai important furnizor al Europei, după ce opririle repetate ale producţiei au contribuit la creşterile bruşte de preţuri din ultimele luni.

Cu toate acestea, în pofida creşterilor de la începutul săptămânii, preţul gazelor naturale rămâne la un nivel redus din perspectivă istorică, având în vedere rezervele consistente şi cererea redusă de gaze.

Datele furnizate de Gas Infrastructure Europe arată că depozitele de gaze de pe continent sunt la un grad mediu de umplere de 86%, un nivel mult mai ridicat decât cel obişnuit pentru acest moment al anului.

Piaţa de gaze din Europa este acum într-o poziţie ”mult mai bună” comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, dar asta nu înseamnă că ”a depăşit cea mai dificilă perioadă”, a apreciat marţi directorul general de la grupul petrolier BP Plc, Bernard Looney. „Totul depinde de cât de mult îşi va reveni cererea faţă de ceea ce am văzut iarna trecută şi cum va fi vremea”, a spus Looney.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Mai 2024, 09:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
06 Mai 2024, 09:19 // Actual //  Lupu Eduard

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău