Rușii fug cu banii din bănci: 4 miliarde de euro scoase cash în două luni, de frica blackout-ului online

În lunile iunie și iulie 2025, populația și mediul de afaceri din Rusia au retras din bănci circa 400 miliarde de ruble (aproximativ 4 miliarde de euro) în numerar, arată datele Băncii Centrale a Federației Ruse, citate de The Mosow Times. Ritmul retragerilor – aproximativ 200 miliarde de ruble pe lună – este peste media anilor precedenți și este pus pe seama dorinței oamenilor și companiilor de a avea rezerve de numerar pentru plăți, în contextul întreruperilor repetate ale internetului în mai multe regiuni ale țării.

Primele întreruperi au apărut la Moscova, în timpul repetițiilor pentru parada militară, iar ulterior, în urma atacurilor repetate cu drone ucrainene, autoritățile din diverse zone – inclusiv cele îndepărtate de graniță – au început să aplice măsura. Potrivit proiectului „Na Sviazi”, din luna mai au fost înregistrate cel puțin 2.830 de cazuri de oprire a internetului, iar doar în iulie numărul acestora a depășit 2.000. Dacă inițial întreruperile erau parțiale, spre sfârșitul lunii iulie au fost raportate cazuri de blocare completă a internetului mobil, care a durat chiar și câteva zile – în Krasnoyarsk, de exemplu, accesul a fost suspendat timp de cinci zile.

La 11 august, în 55 de regiuni ale Rusiei erau raportate probleme cu internetul, iar în 12 dintre acestea au fost afectate atât rețelele mobile, cât și cele fixe.

Banca Centrală mai menționează că populația s-a grăbit să scoată bani și în urma noilor modificări legislative privind monitorizarea tranzacțiilor. Din septembrie, băncile vor putea limita retragerile de numerar de la bancomate, iar din iunie, Rosfinmonitoring are dreptul să blocheze, fără decizie judecătorească, cardurile și conturile pentru 10–30 de zile în cazul unor operațiuni considerate suspecte.

Retragerile au fost amplificate și de sezonul concediilor, care în mod tradițional crește cererea de numerar. Anul trecut, în iunie, suma de numerar aflată la dispoziția populației scăzuse cu 43 miliarde de ruble, pentru ca în iulie să crească cu 124 miliarde, iar în august cu 18 miliarde. În 2025, doar în iunie, numerarul aflat la populație a crescut cu 185 miliarde de ruble (aproximativ 1,85 miliarde euro), în timp ce în primele șase luni ale anului, stocul de numerar din mâinile rușilor scăzuse cu 424 miliarde de ruble.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruși #bănci #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina