Scumpiri fără frână: Moldova se plasează pe locul 35 în clasamentul global al inflației

12 Ian. 2026, 10:48
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Ian. 2026, 10:48 // Actual //  Grîu Tatiana

Republica Moldova s-a clasat în 2025 pe locul 35 din 191 de state ale lumii în ceea ce privește rata anuală a inflației, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional din raportul World Economic Outlook. Cu o inflație de 7,7%, Moldova se află în prima cincime a clasamentului global al țărilor cu cele mai rapide creșteri de prețuri, o poziție care indică presiuni economice mult peste media internațională.

În Europa, Moldova este depășită doar de Ucraina, care a înregistrat o inflație de 12,6%, și de Rusia, cu 9%, situându-se înaintea României (7,3%) și Belarusului (7,0%). Practic, Moldova ocupă una dintre pozițiile fruntașe la scumpiri pe continent, într-un an în care multe state europene au reușit să readucă inflația aproape de niveluri normale.

La nivel global, Moldova se află în aceeași zonă cu economii precum Madagascar, Mongolia și Laos, țări care au raportat inflații apropiate, între 7,8% și 8,4%. Acest lucru arată că Republica Moldova se confruntă cu presiuni ale prețurilor similare cu cele din economii emergente, și nu cu cele din Uniunea Europeană.

Diferența față de Europa de Vest este majoră. În timp ce în Moldova inflația se apropie de 8%, în Franța prețurile au crescut cu doar 1,1% în 2025, în Italia cu 1,7%, iar în Germania cu 2,1%, pe fondul scăderii costurilor la energie și al stabilizării comerțului internațional.

La polul opus, Venezuela a fost din nou cea mai afectată economie din lume, cu o inflație de 269,9%, după prăbușirea monedei naționale, iar FMI estimează că aceasta ar putea urca la 682% în 2026. Alte țări cu inflații extreme au fost Sudanul de Sud, Zimbabwe, Sudan, Iran și Argentina.

25 Sept. 2026, 16:52
 // Categoria: Homepage // Autor:  bani.md
25 Sept. 2026, 16:52 // Homepage //  bani.md

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

 

 

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.